Pe urmele stramosilor, in inima Trascaului.

Traversarea Cheilor Râmeț prin apă în luna mai este destul de complicata, în primul rând pentru ca apa este foarte rece, și apoi datorită debitului răului, mai ales dacă prinzi și o viitură ce a tulburat pârâul, și nu mai vezi unde pui piciorul. Incă de la intrarea în chei ți se activează toți senzorii, și ți se aprind ledurile, cel al  adrenalinei și cel al "pericolului iminent" pâlpâie accelerat, asa cum îți bate și inima, dar ledurile de la  "fantastic de fain" și "incredibil" strălucesc atât de tare încât nu le mai bagi în seama pe celelalte. Un traseu plin de pasaje suspendate deasupra răului, pe scoabe și lanțuri, cu pietre alunecoase sau diferite obstacole, ce trebuie parcurs, într-un mediu sălbatic, modelat de natura în stancile calcaroase ce se înalță vertical. În ciuda acestor amenajări tot rămân porțiuni mari pe care ești nevoit să le traversezi de pe un mal pe altul, sau chiar să înaintezi pe firul apei, ceea ce face ca dificultatea traseului în această perioadă să fie una ridicată. Apa rece te pătrunde până în măduva oaselor, motiv pentru care te sfătuiesc să îți alegi cu mare grija perioada în care dorești să traversezi cheile prin apă. Perioada optimă pentru traversarea cheilor este în august - septembrie, cu condiția să nu fi plouat tare înainte. Mai există și varianta Brâna Caprelor, care la rândul lui este un traseu deosebit de frumos, dar de acolo, de sus, nu vezi frumusețea și sălbăticia cheilor. Indiferent cât de dificil este traseul, merita să-l faci, vei fi răsplătit la maxim de frumusețea acestui loc, pur și simplu rămâi fără cuvinte când vezi cum s-a jucat apa cu muntele, transformând culoarul îngust într-un spectacol al naturii. După traversarea cheilor, vom ajunge în două cătune a Trascaului, cu case acoperite de paie, unde se poate ajunge doar perpedes, apoi vom vizita Peștera lui Peștereanu, Muzeul Viu "La Origini" și Poiana cu Narcise de la Tecșești. La acest eveniment organizat și creat de SVM (Serviciul de Voluntariat Montan) au participat 81 de persoane din 14 județe, cărora le mulțumim tuturor pentru participare. Rolul meu la acest eveniment a fost de stabilire a obiectivelor și de a conduce grupul pe potecile nemarcate ale Trascaului.

Traseu ziua 1: Cabana Râmeț - Cheile Râmețului - Cătunul Cheia - Peștera cu apa - Peștera lui Peștereanu -  Muzeul viu La origini - Poiana cu Narcise Tecșești

Cabana Râmeț - Cheile Râmețului (prin apa) - Cătunul Cheia
 marcaj: 
Cătunul Cheia - Cătunul Boțani 
marcaj:
Cătunul Boțani - Peștera cu Apa - Peștera lui Peștereanu - Muzeul Viu "La Origini" Tecșești
 marcaj: nemarcat
 
Tecșești - Poiana cu Narcise Tecșești
 marcaj
 Poiana cu Narcise Tecșești - Cabana Râmeț
 marcaj: 

De la cabana Râmeț, punctul unde am intrat în traseu, până la intrarea în chei sunt aproximativ 3km, și am urmărit marcajul CG. In imagine avem indicatorul de la intrarea din chei, locul unde și noi ne vom închide circuitul. De aici vom intra pe marcajul CA ce parcurge cheile prin apa. Marcajul TA merge pe Brâna Caprelor, un traseu ce nu este recomandat începătorilor, sau celor ce au frica de înălțime, de asemenea interzis iarna.
Prima grota întâlnită, nu avem timp să o vizitam deoarece ne așteaptă o tură lunga cu multe obiective de vizitat.
O buna parte a traseului este asigurat cu scoabe, dar sunt și porțiuni în care acestea lipsesc.
Fiind un grup numeros, traversarea cheilor durează ceva mai mult.
Cheile Râmețului
Cheile Râmețului
Chiar înainte de a ajunge la Portal este poteca de intrare pe Brâna Caprelor, atenție trebuie traversat pârâul.  (foto din aval)
Portalul din Cheile Râmețului foto din amonte.
Cheile Râmețului
Cheile Râmețului "La Cuptor" 
Cheile Râmețului "La Cuptor"
Cheile Râmețului "La Cuptor" din acest punct încep traversările de pe un mal pe celalalt.
Traversare debitul mare al apei ne pune probleme.
înainte sa fie asigurată aceasta portiune erai nevoit să intri prin apa ce ajungea vara până la brâu. Ultima dată când am trecut pe aici, porțiunea era asigurata cu un cablu, ce era desprins de la mijloc, și trebuia să te lași periculos pe spate pentru a putea traversa. Acum au fost instalate lanțuri, foarte bine fixate.
Cheile Râmețului
Cheile Râmețului
Ajunși în satul Cheia am fost întâmpinați de Gabriel Suliman care ne povestește un scurt istoric al satului: "Satul Cheia, unul dintre cele mai populate așezări din zona central-sudică a munților Trascău pe de-o parte datorită "zonei ascunse" și accesului dificil care împiedica eventualele atacuri armate dar și a morilor de măcinat grâne care a de-a lungul timpului a reprezentat principala ocupație a sătenilor. La începutul anilor '40, satul cunoaște cea mai înfloritoare perioadă însă tot atunci sunt luați pe front majoritatea bărbaților și puțini dintre aceștia își vor mai revedea familiile. Odată cu sosirea regimului comunist, satele din amonte de Cheia încep a fi electrificate și astfel apar morile de măcinat electrice care încet dar ireversibil stopează negoțul între locuitori. Tinerii iau calea orașelor, atrași de mirajul unei vieți mai ușoare iar bătrânii devin neputincioși in fața noilor viziuni. In 2013 când o familie din București a ales să se mute în Satul Cheia, aici mai locuia o singură bătrână nativă împreună cu toate poveștile nerostite. Gospodăria este alcătuită din două case tradiționale cu acoperiș de paie, specifice satelor mocănești de la sfârșitul sec. XIX. Casa Paraschiva - a fost transferată pe noul amplasament în 2014 din satul După Deal, comuna Ponor și este compusă din două camere, fiecare având cate un pat zidit lângă sobă denumit "ploaptan cu camniță". Specific acestor tipuri de case sunt acoperișurile înalte învelite cu paie de grâu și construcția hornului care nu străpunge acoperișul ci iese direct în pod iar fumul rezultat de la sobe este evacuat direct în interiorul podului unde se păstrau de obicei grânele și carnea la afumat. Vorbim în acest caz de un acoperiș de aproximativ 6 tone cu grosimea de un metru. Casa lui Gavrilă - poartă numele ultimului proprietar și a fost transferată pe noul amplasament în 2014. Construcție cu târnaț și o singură cameră de dormit. Arhitectura aceasta era cea mai răspândită până la începutul anilor 1900. Întreaga construcție a fost restaurată cu materiale naturale, argilă, nisip, var și izolată cu lână de oaie." Mulțumim Gabriel pentru cuvintele frumoase dar și pentru răbdarea și ospitalitatea cu care ai întâmpinat un asa grup numeros.
(foto Casa Paraschiva).
foto Casa lui Gavrila
 Din Cheia continuam pe marcaj TA spre cătunul Boțani, și aflam tot de la Gabi că puntea ce făcea legătura spre Boțani a fost dusă de o viitură anul trecut. Ne-a îndrumat spre un arin ce era căzut peste parau unde aveam două variante de traversare, fie peste arin, ceea ce însemna o operațiune destul de riscanta, fie prin apa. După un urcuș de 15' ajungem la acest grajd, unde descoperim un interesant mijloc de apărare împotriva urșilor. Ușile și punctele pe unde ar putea pătrunde ursul sunt bătute piroane cu vârful spre exterior. Din acest punct continuam în ușoară coborâre spre peșterile ascunse de privirile drumetilor ce trec pe poteca marcata, iar dacă nu te duci cu cineva care știe nu le găsești.
Izvorul îl găsim la câteva minute după ce am trecut de grajd.
Pentru a ajunge la Peștera cu Apa, asa cum ii spun localnicii, suntem nevoiți să ieșim de pe poteca marcată și să traversăm curtea unui localnic. In general aceștia sunt ospitalieri și se bucura când văd că le trece cineva pragul, dar asta nu înseamnă că trebuie să năvălești peste ei fără a le cere acordul. Mă duc înainte sa cer permisiunea, ii explic ca suntem un grup mare, dar că vom căuta să îl deranjăm cat mai puțin. Practic am "deschis ușa pe jumate" de când am intrat în curte și am dat binețe, cererea de permisiune rămânând o simpla formalitate. Bucuria din ochii lui parcă spunea că el ne mulțumește ca-l vizităm. Chiar ne-a zis:  "n-o mai trecut nime pe aici de tri săptămâni" .
Continuam prin stânga Peșterii cu Apa pe o poteca improvizata de localnici, o scurtătura spre Peștera lui Peștereanu dar și spre grajdul unde își țin animalele localnicii prin a căror curte am trecut adineauri. Ei traversează pe aici zilnic, de fiecare data când merg la animale, iar tu te gândești cum sa te urci pe scara aceea atât de periculos asigurata. In dreapta scării este un hău de vreo 3 metri.
Pestera lui Pestereanu, pestera proprietate a familiei Brlutiu, locul unde isi tineau animalele.
La 50 de m de peștera găsim casa lui Peștereanu, spre bucuria noastră, avem șansa să găsim și proprietarul acasă, dl. Barlutiu, care ne povestește în ce împrejurări a ajuns peștera în proprietatea familiei lui.
Am întrebat dacă nu are o poza cu Pestereanu, m-a invitat în casa unde am găsit fotografia tatălui sau pe un perete al casei. 
Profitam de ospitalitatea lui Peștereanu și facem o pauza de masa împrăștiindu-ne prin ograda lui, imediat aduce din casa o sticla cu palinca din mere, servindu-ne cu drag.
Grajdul lui Pestereanu
Plecam de la Pestereanu spre următorul obiectiv. Pornim spre poteca marcata cu TA, dar o părăsim după nici 50m. Marcajul continua înainte spre Dealu Geoagiului, noi cotim stânga, pe o cale de căruțe, prin pădure spre Tecșești. 
Dupa ce am urcat pe nemarcat, spre drumul de acces dintre Dealul Geoagiului și Tecșești, continuam pe drum pana spre intrarea în sat, unde ne abatem spre stânga pentru a ajunge la Muzeul Viu "La Origini" unde au fost reproduse case din vremurile neolitice.
Părăsim muzeul, și continuam spre Poiana cu Narcise de la Tecșești. Din păcate datorita vremii întârziate din acest an, am găsit doar câteva narcise înflorite. In aceasta perioada ar fi trebuit sa fie apogeul acestei flori, și sa ne ofere un spectacol floral fantastic.
Inca din Poiana cu Narcise a inceput ploaia, iar noi încă aveam în plan să urcam pe vârful Prisecu și apoi să coboram în cătunul Fata Pietrii. Planurile au fost schimbate și din cauza ploi ce nu se mai oprea, dar și datorită unora ce din neatenție au ratat intrarea pe poteca, abătându-se de la traseu. Am pierdut timp prețios până când am reușit să aflam poziția lor, asa că am renunțat sa mai mergem pe Prisecu. Am continuat pe CG spre Cabana Râmeț, punctul de unde am intrat în traseu.
Circuitul l-am închis la intrarea spre Cheile Râmeț, din acest punct am continuat spre dreapta spre Cabana Râmeț, pe același drum pe care am și venit. Maine, a doua zi a evenimentului, urmează sa urcam pe Piatra Secuiului.

Track (Trail GPS ): Cabana Râmeț - Cheile Râmețului - Cătunul Cheia - Peștera cu apa - Peștera lui Peștereanu - Muzeul viu La origini - Poiana cu Narcise Tecșești


Acces: Cabana Râmeț



jurnaldedrumetii.ro
Nu uita!
- Nu lăsa gunoaie pe munte, dacă ai adus un pet plin pe munte poți să-l duci și gol înapoi.
- Nu lăsa inscripții pe copaci, stânci sau refugii.
- Nu fă gălăgie pe munte.
- Nu rupe florile indiferent dacă sunt sau nu ocrotite prin lege, pentru a ne bucura toți de ele.
- Nu pleca singur pe traseu.
- Nu consuma alcool pe traseu.
- Nu pleca fără echipament adecvat.
- Nu pleca neinformat asupra stării traseului sau a condițiilor meteo.
- Nu pleca dacă se anunță vreme rea.
- Nu pleca pe un traseu ce-ți depășește puterile, tu trebuie să învingi muntele nu el pe tine.

Distribuie pe:

Ultimele postări

S-ar putea să-ti placă si:
#pevisenusepunepraful
#haisitumeritaefortul
#jurnaldedrumetii

Dacă ți-a plăcut dă un like paginii noastre.

Sustine jurnaldedrumetii.ro

Proiectul jurnaldedrumetii.ro a pornit din dorința de a ajuta pe cei ce doresc sa străbată potecile munților, împărtășind din experiența noastră. Dacă consideri că ți-au fost utile informațiile de pe blog susține și tu proiectul nostru.

ToniGrecu

Acest jurnal arata detaliile drumețiilor făcute de mine și nu reprezintă trasee omologate. Uneori, bocancii mă duc și pe poteci nemarcate, motiv pentru care te invit să citești cu atenție descrierea traseului și să nu te aventurezi dacă nu cunoști zona foarte bine. Dacă ți-a plăcut articolul și l-ai găsit util, lasă un comentariu.

Trimiteți un comentariu

Mai nouă Mai veche