De mult timp visez la acest traseu, și cum "pe vise nu se pune praful", au devenit realitate. Traversările munților impun o organizare eficientă, în asa fel încât să fim nevoiți să pierdem cat mai puțin timp cu transferul auto, pentru a ne rămâne suficient timp să ducem tura la bun sfârșit și să stăm mai mult pe munte, acolo unde ne place, iar bifarea mai multor obiective într-o singură tură a fost și rămâne o provocare pentru orișicine. Obiectivul principal pentru mine a fost frumoasele crovuri ce am vrut să le văd neapărat înverzite, apoi vârful Pietrele Albe și vârful Coștegu unde nu am mai fost. Dar cum le poți combina pe toate într-o singura tura? Ideea traversării din Șaua Arșașca la Cheile Țâsnei a fost soluția, iar problema transferului ușor de depășit mai ales dacă ești împreună cu prietenii la munte. Dacă ar fi să faci acest traseu în prima zi as spune ca traseul ar fi unul normal cu o dificultate medie spre dificila, dar în a treia zi consecutiva de cotrobăit pe munți, nu a fost chiar asa de ușor, resimțind oboseala mai ales pe coborâre, spre final.
Traseu: Șaua Arșașca - Vârful lui Stan - Crovuri - vf. Pietrele Albe - vf. Coștegu - Cheile Tâșnei - Pensiunea Dumbrava
Șaua Arșașca - Culmea Mazdronia - Vârful lui Stan - Poiana Mare marcaj:
marcaj:
Crovul Mare - Crovul Porcului(Poienile Porcului) - Crovul Medved - vârful Pietrele Albe - vârful Coștegu Mare - Poiana Tâșnei
marcaj:
Poiana Țâsnei - Stâna Țâsnei - Moara Dracului - Cheile Țâsnei - valea Cernei (Pensiunea Dumbrava)
marcaj:
- Coordonate intrare în traseu: 45°01'27.7"N 22°37'40.3"E
- Coordonate ieșire din traseu: 44°58'19.0"N 22°29'30.3"E
- Durata: 10h
- Distanta parcursa: 22km
- Diferențe de nivel: ↗1200m↘1800m
- Dificultate: dificil
- Starea marcajelor: TA- buna; PR(pe porțiunea parcursa: rar); PG - rar si vechi; CA- foarte buna
- Surse de apa: Crovul Medved (recomand filtrare)
- Obiective: vârful lui Stan , Crovurile, vf. Pietrele Albe, vf. Coștegu, Cheile Tâșnei
- Track (Trail GPS ): Varful lui Stan - Crovuri - Pietrele Albe - Costegu - Cheile Tasnei
Șaua Arșașca - Culmea Mazdronia, indicatorul îl găsiți pe partea dreapta dacă veniți dinspre Baia de Aramă. Intrarea în traseu este pe partea opusă. Intrarea pe potecă, vizavi este indicatorul spre vârful lui Stan.
Loc de parcare este la 30m de drum, nu ești nevoit să lași mașina pe marginea drumului. Intrarea spre parcare este mai bună dacă mergeți din acest loc încă 30m pe drum spre Herculane.
Poteca continuă pe marginea pădurii, în paralel cu drumul forestier, apoi urcă prin pădure. Imediat după ce ieșim din pădure, ajungem și la bifurcația unde se despart traseele. BR și PR continuă înainte, noi o luam spre dreapta spre vârful lui Stan.
Avem timp de creat câteva momâi, așezând pietrele într-un echilibru fragil. Poteca foarte accidentata, șerpuiește printre bolovani și stânci.
Trecem pe lângă stânci sculptate de natura în diferite forme geometrice, în fundal se vad Godeanu și Retezatul.
Priveliștile sunt fabuloase.
Reușesc încă o echilibristică.
Piatra Mare a Closanilor, în dreapta, unde am fost în urma cu 2 zile, în stânga Munții Godeanu, în centru se vede Retezatul, Piule și Oslea.
Cu ochii spre Crestele Godeanului unde intenționăm să facem o traversare din Câmpusel la Herculane. Am ajuns și la punctul de belvedere, de aici cotim stânga spre vârful lui Stan. Poteca prin pădurea deasă plina de bolovani și stânci ascunse în zăpadă, este destul de riscanta și dificil de urmat.
Vârful lui Stan, data trecuta când am fost pe aici nu era nici un stâlp.
echipa pe Vârful lui Stan.
de la stg la dr. :
Ciri, eu, Erika, Traian, Ionela, Cornel și Daniela. (credit 📷 Cornel)
Coborârea spre Poiana Mare este destul de accidentată, la fel cum a fost și urcarea spre Stan, marcajul este în unele locuri vechi și rar, dar poate fi urmărit dacă ești atent. In acest punct ne despărțim de marcajul TA ce cotește dreapta în coborâre spre Piatra Pușcată. Noi continuam spre stânga, asta este singura portiune nemarcata a traseului, spre Poiana Lunga unde intram pe marcaj PR
Suntem in Poiana mare, noi continuam înspre dreapta spre Crovul Mare. (foto spre Poiana Beletina)
Marcajul PR ce l-am întâlnit în Poiana Mare este la fel de șters, marcajele pot fi văzute doar când ajungem în apropierea lor.
Poiana Mare spre Crovul MareIn stânga se vede Vârful lui Stan de unde am venit.
Vârful Broscan în stânga și vârful Pietrele Albe , unde vom ajunge după ce trecem prin crovuri.
Crovul Mare văzut de sus, pare o oaza în mijlocul desertului. Aici ne întâlnim cu traseul marcat cu PG ce vine de la Piatra Pușcată prin Cheile Tâmnei și continuă până în Poiana Țâsnei.
Crovul Mare, foto spre Poiana Mare, de unde am venit. Poienile Porcului Crovul Medved ce e mult mai mare decât Crovul Mare, în stânga se vede vârful Pietrele Albe iar în dreapta vârful Coștegu.
Coboram în Crovul Medved unde am găsit 7 cai liberi pe pajiștile crovului Unul dintre armăsari, falnic "gospodar", alerga după iepe cu frâna de mână trasă, încercând să le impresioneze. Pe asta nu a reușit, fiind o fire mai curioasă, își îndrepta toată atenția asupra noastră, probabil nici nu avea chef de prostii.
Crovul Medved Părăsim Crovul Medved suparăți că spectacolul oferit de superbele cabaline nu a avut un deznodământul așteptat.
Imediat sub Pietrele Albe cotim stânga spre vârf. Poteca destul de abruptă șerpuiește printre stânci. In urcare mai facem și cate o poza cu panoramele ce le avem în spate. Sus în creastă descoperim că vârful are de fapt două "cocoașe stâncoase", foarte ușor de confundat, cu altitudini aproximativ egale. Consultând harta, GPS-ul îmi spune că vârful este pe cealaltă stâncă.
- Hai că nu este mult până acolo, încerc să o consolez pe Erika. Totuși am făcut 20' până acolo.
Varful Pietrele Albe 1335m. Efortul suplimentar depus pentru a ajunge aici a meritat cu prisosință.
De pe celalalt vârf nu se vedeau crovurile și vârful lui Stan de unde am venit.
fac câteva fotografii cu peisajele din jur și ne grăbim sa ne regrupam cu echipa ce ne aștepta.
în plan apropiat se vede celalalt vârf al Pietrelor Albe, imediat apoi se vede vf. Coștegu iar în plan îndepărtat se vede vârful Șușcu.
Coboram spre vf. Coștegu imediat intram în pădure.
Pe sit-ul Muntii Nostri a căror hartă am consultat-o atunci când mi-am făcut track-ul GPS mă așteptam ca porțiunea să fie nemarcată intre vf Pietrele Albe - vf. Coștegu până la bifurcația spre Poiana Țâsnei. In realitate porțiunea este foarte bine marcată cu PG si BR, este drept că marcajele sunt destul de vechi dar pot fi urmărite cu ușurință, mai ales că poteca este foarte bine conturată. In realitate marcajul PG si BR continuau pe aceasta potecă pe care am coborât noi conform aplicației wikiloc cu care am înregistrat traseul. Curios este că imediat după ce am trecut de Pietrele Albe am vrut să cotim stânga pe poteca marcată ce ocolește vârful Coștegu(conform Munții Noștri) dar nu am văzut poteca.
Am făcut aceste mențiuni strict pentru cei ce vin pentru prima data pe acest traseu și ezita sa aleagă poteca pe la Coștegu în ideea că nu este marcată. Imaginea de mai jos este sub vf. Coștegu Mare, iar poteca și marcajele sunt vizibile. inainte de Poiana Țâsnei, ajungem la o sariotare neasigurata, dar poate fi trecuta cu atentie. Poiana Țâsnei un loc superb cu posibilitate de campare.
Poiana Țâsnei în spate se vede Vârful Inălățul Mare 1301m unde am urcat la 1 ianuarie 2021. In capătul de jos al poienii găsim marcajul CA pe o piatra semn ca am ajuns la bifurcație. Stana din Țâsna, era închisă, măcar că am sperat să urce ciobanul. Tare as fi mâncat un bulz, cu toate că i-a mers vestea că e cam scump. Moara Dracului, refăcută după ce a fost distrusă de o viitură. Noi nu am mai coborât, dar tu musai sa cobori, altfel ratezi cascada din spatele morii.
In coborârea spre Cheile Țâsnei vom traversa pârâul Țâsna de mai multe ori, pe punte ... ... sau prin apa.
Coboram spre vf. Coștegu imediat intram în pădure.
Pe sit-ul Muntii Nostri a căror hartă am consultat-o atunci când mi-am făcut track-ul GPS mă așteptam ca porțiunea să fie nemarcată intre vf Pietrele Albe - vf. Coștegu până la bifurcația spre Poiana Țâsnei. In realitate porțiunea este foarte bine marcată cu PG si BR, este drept că marcajele sunt destul de vechi dar pot fi urmărite cu ușurință, mai ales că poteca este foarte bine conturată. In realitate marcajul PG si BR continuau pe aceasta potecă pe care am coborât noi conform aplicației wikiloc cu care am înregistrat traseul. Curios este că imediat după ce am trecut de Pietrele Albe am vrut să cotim stânga pe poteca marcată ce ocolește vârful Coștegu(conform Munții Noștri) dar nu am văzut poteca.
Am făcut aceste mențiuni strict pentru cei ce vin pentru prima data pe acest traseu și ezita sa aleagă poteca pe la Coștegu în ideea că nu este marcată. Imaginea de mai jos este sub vf. Coștegu Mare, iar poteca și marcajele sunt vizibile. inainte de Poiana Țâsnei, ajungem la o sariotare neasigurata, dar poate fi trecuta cu atentie. Poiana Țâsnei un loc superb cu posibilitate de campare.
Poiana Țâsnei în spate se vede Vârful Inălățul Mare 1301m unde am urcat la 1 ianuarie 2021. In capătul de jos al poienii găsim marcajul CA pe o piatra semn ca am ajuns la bifurcație. Stana din Țâsna, era închisă, măcar că am sperat să urce ciobanul. Tare as fi mâncat un bulz, cu toate că i-a mers vestea că e cam scump. Moara Dracului, refăcută după ce a fost distrusă de o viitură. Noi nu am mai coborât, dar tu musai sa cobori, altfel ratezi cascada din spatele morii.
In coborârea spre Cheile Țâsnei vom traversa pârâul Țâsna de mai multe ori, pe punte ... ... sau prin apa.
Atenție la debitul apei, s-ar putea sa ai probleme prin chei dacă pârâul Țâsna s-a umflat în pene.
Cheile Țâsnei fac parte din Parcul Național Domogled - Valea Cernei și
sunt situate la 15km de Băile Herculane. Au o lungime de aproximativ
2km, de La Cruce până la Moara Dracilor, și impresionează prin versanții
abrupți și stâncoși pe care creste Pinul Negru de Banat sau Poteca
Grănicerilor săpată în stâncă, pe care patrulau grănicerii Imperiului
Austro - Ungar. Poteca coboară apoi pe pârâul Tășna, unde șerpuiește de o
parte și de alta a apei, formând pe alocuri poieni. Pinul Negru de Banat ce împodobește stancile cheilor, ramai surprins de încăpățânarea cu care sta cocoțat pe stânci.
Liliacul inflorit ne îmbată cu parfumul lui. Poteca grănicerilor, granița imperiului Austro-Ungar Stâncile abrupte pline de pini. Trebuie menționat ca în zona Herculane este habitatul perfect al viperei cu corn bănățeană (Vipera ammodytes ammodytes)și al scorpionului carpatin (Euscorpius carpathicus) acesta din urma este inofensiv pentru om, rareori își utilizează veninul.Cruce, punctul unde încep Cheile Țâsnei, în cazul nostru, unde se termina. dar și un important punct de belvedere.
Indicatorul ne spune ca mai avem 30'pana la finalul acestei ture. Coborârea prin pădure este destul de abrupta, trebuie sa fiți atenți, mai ales când este ud, rădăcinile de la sol devin foarte alunecoase.
Indicatorul de la finalul turei noastre.
Nu uita!
- Nu lăsa gunoaie pe munte, dacă ai adus un pet plin pe munte poți să-l duci și gol înapoi.
- Nu lăsa inscripții pe copaci, stânci sau refugii.
- Nu fă gălăgie pe munte.
- Nu rupe florile indiferent dacă sunt sau nu ocrotite prin lege, pentru a ne bucura toți de ele.
- Nu pleca singur pe traseu.
- Nu consuma alcool pe traseu.
- Nu pleca fără echipament adecvat.
- Nu pleca neinformat asupra stării traseului sau a condițiilor meteo.
- Nu pleca dacă se anunță vreme rea.
- Nu pleca pe un traseu ce-ți depășește puterile, tu trebuie să învingi muntele nu el pe tine.
Liliacul inflorit ne îmbată cu parfumul lui. Poteca grănicerilor, granița imperiului Austro-Ungar Stâncile abrupte pline de pini. Trebuie menționat ca în zona Herculane este habitatul perfect al viperei cu corn bănățeană (Vipera ammodytes ammodytes)și al scorpionului carpatin (Euscorpius carpathicus) acesta din urma este inofensiv pentru om, rareori își utilizează veninul.Cruce, punctul unde încep Cheile Țâsnei, în cazul nostru, unde se termina. dar și un important punct de belvedere.
Indicatorul ne spune ca mai avem 30'pana la finalul acestei ture. Coborârea prin pădure este destul de abrupta, trebuie sa fiți atenți, mai ales când este ud, rădăcinile de la sol devin foarte alunecoase.
Indicatorul de la finalul turei noastre.
Track (Trail GPS ): Varful lui Stan - Crovuri - Pietrele Albe - Costegu - Cheile Tasnei
Acces: Camping - Saua Arsasca - 24,3km -30'
- Nu lăsa gunoaie pe munte, dacă ai adus un pet plin pe munte poți să-l duci și gol înapoi.
- Nu lăsa inscripții pe copaci, stânci sau refugii.
- Nu fă gălăgie pe munte.
- Nu rupe florile indiferent dacă sunt sau nu ocrotite prin lege, pentru a ne bucura toți de ele.
- Nu pleca singur pe traseu.
- Nu consuma alcool pe traseu.
- Nu pleca fără echipament adecvat.
- Nu pleca neinformat asupra stării traseului sau a condițiilor meteo.
- Nu pleca dacă se anunță vreme rea.
- Nu pleca pe un traseu ce-ți depășește puterile, tu trebuie să învingi muntele nu el pe tine.
Distribuie pe:
Ultimele postari
S-ar putea să-ti placă si:
#pevisenusepunepraful
#haisitumeritaefortul
#jurnaldedrumetii
Dacă ți-a plăcut dă un like paginii noastre.
#haisitumeritaefortul
#jurnaldedrumetii
Dacă ți-a plăcut dă un like paginii noastre.
Proiectul jurnaldedrumetii.ro a pornit din dorința de a ajuta pe cei ce doresc sa străbată potecile munților, împărtășind din experiența noastră. Dacă consideri că ți-au fost utile informațiile de pe blog susține și tu proiectul nostru.