Piatra Mare a Cloșanilor, Munții Mehedinți.

Dacă ar fi să fac o clasificare, aș pune Piatra Mare a Cloșanilor undeva intre Creasta Oslea și Buila Vânturarița, luând de la fiecare câte ceva, farmecul Oslei sau dificultatea și sălbăticia Builei (aici ma refer strict la porțiunea dintre Curmătura Oalei și vârful Vânturarița Mare) Mi-am pregătit tura asta încă de acum 2 ani de când am fost pe vârful lui Stan, atunci am văzut Piatra Cloșanilor, și musai trebuia sa pun bocancul pe ea. Când am organizat acest eveniment, am luat în calcul mai multe aspecte: distanta fata de casa, locuri de campare/cazare, transferul mașinilor, dar și posibilitatea de a mai face ceva în zona. Profitând de zilele libere de Paști - 1 mai(fain decât celalalt) am stabilit un program destul de încărcat, cu patru drumeții frumoase: Piatra Mare a Cloșanilor, Vârful Trescovăţ, Circuit Ciucaru Mare, și ultima, cea mai dificila, traversarea din Șaua Arșașca - Vârful lui Stan - Crovuri - Pietrele Albe - Cheile Tâșnei. Dar toate la rândul lor, azi vom povesti despre Piatra Mare a Cloșanilor.

Tu ai auzit de buricul munților? Nici eu! Însă Piatra Mare a Cloșanilor îți lasă impresia că ești acolo, în buricul munților. Un vârf cu o altitudine relativ mica, de doar 1421m, care sa ofere o perspectiva atât de larga încă nu am întâlnit. Ce am văzut? Începând din Serbia, vârful Veliki Strbac, ce este vizavi de Ciucarul Mare, vârful lui Stan din Munții Mehedinți, Munții Almăjului, vârful Arjana, Vlaicu, Babei, sau Dobrii din Munții Cernei, vârfurile Olanelor, Godeanu, Moraru, Galbena din Munții Godeanu, Peleaga și Păpușa din Retezat, Piatra Iorgovanului și Piule din Retezatul Mic, Oslea și Straja din Vâlcan și cei mai îndepărtați, vârful Cârja și Parângul Mare din Munții Parâng. In orice direcție te uitai priveliștile erau fantastice, cu creste acoperite de zăpadă și verdele crud al pădurii la poalele lor. Traseul în sine a fost mai mult decât mișto, cu tot ce ii trebuie, marcat și nemarcat, cățărat și descățărat, zăpadă, o capră neagră, flori și surpriza zilei narcisele.

Așa cum știți, mie îmi place, dacă am posibilitatea bineînțeles, să urc pe munte pe o parte și să cobor prin alta, pe cat posibil să evit să mă întorc pe aceeași rută. Asa am făcut și aici, iar distanta dintre intrare și ieșire din traseu este de aproape 8km. Joi, 29 aprilie am ajuns împreuna cu Cornel, Ionela și Traian la punctul de ieșire din traseu, lângă Lacul Valea Mare unde am stabilit să campăm. Vineri 30 aprilie după ce ne-am adunat catrafusele, am lăsat două mașini în același loc și cu una ne-am dus toți spre punctul de intrare în traseu, satul Cloșani, unde ne-am regrupat cu Ciri, Daniela, Arpi, Emi și Timor. Probabil va întrebați de ce am stabilit sa urcam din Cloșani și nu de la Lacul Valea Mare. Motivul este foarte simplu, datorită porțiunii nemarcate de pe partea Closanilor unde avem un punct de cățărare de câțiva metri neasigurat, portiune necunoscută, ce am preferat să o fac în urcare decât în coborâre. In imaginea de mai jos vedeți locul de campare, și lângă stâlp indicatorul spre Piatra Mare a Closanilor. In cazul în care nu ai posibilitatea de a face transfer de mașini, sau nu știi și nu vrei sa faci porțiunea nemarcata îți recomand sa urci de la lacul Valea Mare pe marcaj PR până la vârful Coltul Pietrii, și de acolo eventual să ajungi pe nemarcat spre vârful Piatra Mare, unde poteca este deja vizibilă, și apoi să te întorci pe același loc.

Traseu: Piatra Mare a Cloșanilor

Cloșani - Valea Izvorălelor
marcaj:

La Izvoare - Creasta Piatra Mare a Cloșanilor 1421m - Varful Coltul Pietrii 1332
marcaj: nemarcat

Vârful Coltul Pietrii 1332 - Lacul Valea Mare
marcaj:

Coordonate intrare în traseu: 45°03'59.3"N 22°48'05.1"E
Coordonate ieșire din traseu: 45°07'46.1"N 22°48'24.2"E
Durata: 8h
Distanta parcursa: 15,47 km
Diferențe de nivel: ↗1108m - 936m↘
Dificultate: mediu/dificil (Atenție! acest traseu a fost făcut și pe poteci nemarcate, în cazul în care îmi urmărești track-ul o faci pe propria răspundere)
Starea marcajelor: buna
Surse de apa: izvor la 4km (cca 1h de mers de la intrare)
Obiective: Creasta Piatra Mare a Cloșanilor.
Participanți: Traian, Ionela, Cornel, Daniela, Ciri, Emi, Arpi, Timor, Erika și Toni
Track (Trail GPS): Piatra Mare a Cloșanilor.

Satul Cloșani (45°03'59.3"N 22°48'05.1"E) punctul de intrare în traseu, aici am parcat mașina.

Străduța îngustă de la intrarea în traseu.

După câteva sute de metri ajungem la troiță, marcajul ne indica ca suntem pe drumul cel bun. 😜

După 30' am ajuns la bifurcația spre satul Motru Sec, spre care trebuie să cotești la stânga, noi continuăm înainte spre Piatra Mare a Cloșanilor. După cum vedeți în imagine sunt și câteva oi, ce vin însoțite la pachet cu mai multi "cățeluși", care mai de care mai gălăgioși. Nu am avut probleme, am folosit tactica "vorba buna" și am trecut fără să plătim vreo "taxă".

Drumul continuă pe lângă gospodăriile oamenilor.

O altă troiță, de aici poteca cotește ușor dreapta, dar nu pe poteca ce se vede în imagine.

4km, aproximativ o ora de mers pană la izvor.

Din acest punct continuam pe nemarcat, ne despărțim de marcajul PR, ce trece pe sub Piatra Mare a Closanilor și ajunge în capătul nordic la crestei pe vârful Coltul Pietrii. Noi continuam spre stânga, ocolim Piatra Mica spre șaua dintre pietre, se observa în continuare urme de pași, dar nu este o poteca foarte vizibilă.

Năpârca(Anguis colchica), sau șarpele de sticlă, care nici măcar nu este un șarpe ci o șopârlă fără picioare. Dragii mei dacă veți întâlni o astfel de reptila, respectați-i dreptul la viață, este complet inofensivă, și gușterul este mai periculos, nu este capabil nici măcar sa muște, dar are un rol important în ecosistem, hrănindu-se cu melci, râme sau insecte. Ca și orice șopârlă, când se simte încolțita, își lasă coada pentru a distrage atenția prădătorului pentru a reuși să se ascundă. Fi responsabil, fi ca mine, fă o poză și vezi-ți de drum.

Floarea Paștelui (Anemone sylvestris) o planta perena, toxica, dar este și utilizata în medicațiile naturiste sub directa supraveghere a unor specialiști. Încă puțin cercetată, se pare că este una dintre cele 30 de plante al căror conținut poate cauza moartea unui om?!

Trecem pe lângă acest indicator, nu știu unde ne îndrumă, poate ne lămurește vreun cititor. Pe hartă nu am găsit nimic edificator.

După ce am ajuns în șaua dintre pietre (Piatra Mica și Piatra Mare a Closanilor) Începem urcușul adevărat, sălbăticia ce o căutam, prin pădure și printre bolovani, spre crestele pietrei. Uneori printre copaci descoperim minunate puncte de belvedere, unde putem scruta orizontul.

Printre ramurile copacilor priveliștea este copleșitoare, iar satisfacția este de neimaginat, mai ales când vezi în zare și recunoști vârfurile din jurul tău, și poți spune cu mândrie, pe ăla am fost, și pe ăla, și pe ăla, no' pe ăla n-am fost dar musai trebuie să ajung, cam asa a fost și cu Piatra Mare a Closanilor, când am văzut-o de pe Stan.

Narcisa (Narcissus)

Numele de narcisă vine de la mitul frumosului tânăr Narcis din mitologia greacă, care s-ar fi îndrăgostit de chipul său.

Cred că ăsta, când se trezea dimineața, se uita în oglindă și-și zicea: " Tulai fain îs, f*te-m-aș! "

In spate, se vede Piatra Mica și șaua de unde am urcat.

Creasta Closanilor, de aici începe spectacolul.

Câteva imagini pentru a va putea face o idee despre grandoarea acestui loc.

Creasta de unde am venit, spre capăt se vede Piatra Mica.

Suntem la final de aprilie dar totuși găsim pâlcuri de narcise înflorite, la baza stâncilor, unde sunt protejate de căldura emanată de piatră, probabil apogeul ar fi peste o săptămână, maxim 10 zile.

Porțiune neasigurată cu risc de alunecare/cădere, dar poate fi trecută cu atenție mărită.

Înainte de zona de risc.

In depărtare se văd vârful lui Stan și Arjana.

Zona de risc, o săritoare de vreo 5 m, am trecut de ea fără emoții. Probabil ne-ar fi pus în dificultate dacă am fi coborât pe aici, și era umed.

Vremea buna și panoramele din jur ne îmbie la șezut, odată ajuns aici în creasta chiar nu mai ai nici un motiv sa te grăbești.

privind înapoi spre crestele sălbatice de unde am venit.

vârful Piatra Mare a Closanilor apare în fata noastră.

vârful Piatra Mare a Closanilor

Vârful poate fi ușor confundat, sunt doua vârfuri aproximativ identice, la o distanta de 100m unul fata de celalalt, pe fiecare din ele este înfipt în pământ un capăt de țeava, decupate în forma de suport, ce probabil susțineau cândva drapelul României, partea interesant este ca altimetrul îmi indica altitudinea cu un metru mai mare pe vârful de lângă cel ce apare pe harta. Dacă ajungi pe aici și ai un altimetru, poate ne împărtășești măsurătorile tale.

vârful Piatra Mare a Closanilor

Pauza de masă am făcut-o aici, în liniște, cu ochii beliți în toate direcțiile, fără să mă satur ... de priveliști. Indiferent ce fel de fotografie as putea face aici, nu ar putea să-ți redea cu fidelitate ce vezi cu ochiul liber. Locul asta e de povestit nepoților. Nu as fi cedat locul ăsta, nici pentru masa celui mai renumit restaurant din lume, indiferent cate stele Michelin ar avea.

Facem un mic ocol prin pădure, în dosuri încă mai era zăpadă, nu mare, dar umedă, și nu era tocmai fain să iți intre în bocanci :)

La ieșire din pădure găsim un punct de belvedere spre Varful Coltul Pietrii, unde trebuie să ajungem.

vârful Coltul Pietrii, odată ajuns aici ai doua variante asa cum vezi și pe indicatoare. Prima varianta sa continui înainte cu coborâre pe cablu, varianta de dificultate medie, dar periculoasa, nerecomandata celor ce au rău de înălțime, cu risc de cădere, și alunecare. Sau varianta ușoară ce ocolește zona de risc prin pădure.

vârful Coltul Pietrii

vârful Coltul Pietrii, foto spre Lacul Valea Mare, unde trebuie sa coboram.

Începem coborârea pe abruptul asigurat cu cablu. Starea cablului este buna, nu am văzut spire rupte, dar tot e bine sa ai la tine o pereche de mănuși speciale.

Pe coborâre sunt suficiente prize, unde să pui piciorul. Dacă nu ai rău de înălțime nu ar trebui sa ai probleme.

Cablurile sunt din mai multe bucăți cu lungimi ce variază intre 5 și 10m. Vă recomand să lăsați spațiu intre voi în asa fel încât să nu vă incomodați doi pe același segment de cablu, asta în cazul în care cel de lângă tine nu are nevoie de suport, fizic și moral. Nu uita: întotdeauna sună mai bine " hai că poți " decât " te-o mâncat în cur să cobori pe aici" .

O imagine de ansamblu, aici puteți sa vedeți ca nu e dracu chiar asa de negru.

la nici 50 de m găsim bifurcația cu varianta ușoara.

Punctul de belvedere de deasupra Lacului Valea Mare este magnific. Din acest punct se pot observa Munții Cernei, Godeanu, Retezat, Retezatul Mic, Vâlcan și Parâng. Chiar discutam, lacul ce se vede de pe Creasta Oslea este Lacul Valea lui Iovan (Cerna) nu acesta de la picioarele noastre.

cam aceeași imagine fără noi 😜. Pentru a ajunge la acest punct de belvedere am coborât vreo 50 de metri de pe poteca marcata, trebuie sa te întorci, poteca cotește stânga, cum cobori de pe Coltul Pietrii, prin pădure.

Spânz.

Coborârea prin pădure este destul de abrupta, dar verdele crud și cireșii infloriți ne încarcă cu energie la fiecare pas.

Indicatorul de la finalul turei. Locul unde am campat cu o noapte înainte.

Atenție! Traseul marcat duce doar pana pe varful Coltul Pietrei apoi coboară pe sub Creasta Piatra Mare a Closanilor.

Track (Trail GPS ): Creasta Piatra Mare a Cloșanilor.

Distanta dintre punctul de intrare în traseu și cel de ieșire

Nu uita!
- Nu lăsa gunoaie pe munte, dacă ai adus un pet plin pe munte poți să-l duci și gol înapoi.
- Nu lăsa inscripții pe copaci, stânci sau refugii.
- Nu fă gălăgie pe munte.
- Nu rupe florile indiferent dacă sunt sau nu ocrotite prin lege, pentru a ne bucura toți de ele.
- Nu pleca singur pe traseu.
- Nu consuma alcool pe traseu.
- Nu pleca fără echipament adecvat.
- Nu pleca neinformat asupra stării traseului sau a condițiilor meteo.
- Nu pleca dacă se anunță vreme rea.
- Nu pleca pe un traseu ce-ți depășește puterile, tu trebuie să învingi muntele nu el pe tine.