Muntii Nemira, vârful Nemira Mare - traversarea masivului Nemira de la nord la sud.

Munții Nemira sunt o grupă muntoasă a Carpaților Moldo-Transilvani, poziționați în partea central-estica a Carpaților Orientali. Masivul este delimitat pe partea nordică de valea pârâului Uz, respectiv de lacul de acumulare Poiana Uzului ce îl desparte de Munții Ciucului. Pe partea sudică se învecinează direct cu munții Brețcului prin Pasul Oituz iar pe partea sud-estică râul Oituz desparte masivul de Munții Vrancei. La sud-vest dealurile premontane coboară până în Depresiunea Târgu Secuiesc, iar Văile Apa Lină și Estelnic delimitează partea vestică, iar în partea estică râul Trotuș delimitează masivul de Munții Berzunți. Cele mai înalte vârfuri le găsim pe creasta principală a masivului, din care amintesc: Farcu Mare cu 1498m, Nemira Mică 1627m, Șandru Mare 1640m și Nemira Mare 1649m, acesta din urmă fiind pricipalul obiectiv al drumeției noastre pentru adăugarea lui în lista noastră.

Pe vârful Nemira Mare se poate ajunge din mai multe direcții, în funcție de condiția fizică pe care o ai sau de timpul pe care vrei să îl petreci pe munte. Cea mai rapidă cale de a ajunge pe vârf este pe Valea Bărzăuța apoi prin Valea Țiganca de unde poți continua pe drumul forestier până sus în creastă. Atenție traseu în mare parte nemarcat. O altă variantă ar fi din Slănic Moldova cu urcare pe traseul marcat cu cruce albastră ce pornește din apropierea cascadei Slănic și urcă până în Șaua Nemirei apoi continui pe creastă pe bandă albastră, sau pe traseul marcat cu bandă galbenă și apoi pe cruce galbenă spre vârf. Noi, împreună cu prietenii noștri Eniko și Vasile, am ales cea mai lungă și probabil cea mai dificilă cale de a ajunge pe vârf, dar am fost "obligați" să facem asta pentru a ne atinge obiectivul secundar al drumeției, traversarea masivului de la nord la sud. Dacă ar fi să fac o descriere a drumeției în patru versuri ar suna cam așa:

"Din Poiana Uzului plecați,

Pe Nemira cățărați,

De pe Șandru cel voinic,

Coborât-am în Slănic."

O  scurtă dar și cuprinzătoare descriere, cu suficiente informații pentru un drumeț cu experienta, încât să-și dea seama cum a decurs drumeția. În spatele acestor cuvinte însă, se află mai multe ore de planificare și organizare pentru a face o drumeție reușită. Una din principalele probleme este transferul auto. Distanța dintre punctul de intrare în traseu și cel de ieșire este destul de mare și necesită obligatoriu transfer de mașini, sau varianta mai costisitoare să chemi un taxi. Noi am ales să campăm în Camperland Dărmănești, un camping foarte fain cu dotări bune, gazde amabile și primitoare. Locația a fost aleasă în mod special datorită faptului că este situată undeva între cele trei masive montane pe care mi-am propus să mă cațăr în această mini-vacanță de paști: Munții Nemira, Munții Goșmanu și Munții Berzunți. De aceea toate distanțele calculate pe Google Maps ce le găsești la sfârșitul articolului, au fost făcute din camping. Dar tu te poți folosi de coordonatele menționate mai jos pentru a vă face singur calcule pentru traseu, în cazul în care ai altă cazare. Înainte să continui descrierea traseului vreau să vă  reamintesc că acest traseu este unul lung, de anduranță, cu un parcurs de peste 32 de km cu diferențe de nivel pozitive și negative de peste 1500m cumulat, ce necesită o condiție fizică bună pentru realizarea lui. Dar nu te lăsa speriat de descrierea mea, traseul nu are porțiuni expuse sau probleme de orientare fiind foarte bine marcat, de aceea cred că va fi o provocare pentru orice iubitor de munte. Dacă ai urmărit și realizat acest traseu, mi-ar face o mare plăcere să lași un comentariu la finalul acestui articol.

 Traversarea Masivului Nemira

Lacul de acumulare Poiana Uzului - Secătura Farcului - Vârful Botul Farcului - Vârful Farcu Mic 1364m - Vârful Farcu Mare 1496m - Vârful Nemira Mare 1649m - Vârful Poiana de Vânat 1603m -  Șaua Nemirei 1437m - sub Nemira Mica 1627 (Țiganca)* - Poarta Vântului (Șaua Șandrului 1428m) - bifurcație trasee ( Poiana Stânii - Culmea Căprioarei - Slănic Moldova)
marcaj: BA

bifurcație - Refugiul Șandru - vârful Șandru Mare 1640m

marcaj: PR

 (retur la bifurcație pe același traseu)

bifurcație - "Refugiul Nou Unguresc"

marcaj: CR 

(retur la bifurcație pe același traseu)

bifurcație - înainte de Poiana Stânii

marcaj:

Poiana Stânii - Culmea Căprioarei - Slănic Moldova

marcaj: BA

• Data: 29 Aprilie 2023
• Coordonate intrare în traseu: 46°19'49.4"N 26°19'28.2"E
• Coordonate ieșire din traseu: 46°11'16.8"N 26°24'54.7"E
• Durata: 11h
• Distanta parcursă: 32.47km
• Diferențe de nivel: 1556+ ; 1592-
• Dificultate: dificil
• Starea marcajelor: buna
• Tipul Traseului: traversare
  
• Surse de apa: Izvor înainte de Farcu Mic, de Farcu Mare și pe coborâre după Șandru Mare.
• Obiective: Creasta Masivului Nemira, Vârful Nemira Mare și vârful Șandru Mare.
  
• Trail GPS: Creasta Masivului Nemira

Distribuie pe:

Știam că transferul de mașini ne ia mai mult de două ore jumate, de aceea am plecat foarte devreme din camping. Primul pas a fost să ducem o mașină în Slănic Moldova, apoi ne-am întors în Poiana Uzului în punctul de unde am pornit pe traseu. Itinerarul transferului de mașini le găsești la finalul acestui articol. Menționez că în Slănic Moldova am lăsat mașina la ieșirea de pe traseul marcat cu CA ce coboară din Șaua Nemirei. Am luat în considerare că fie din cauza zăpezii fie din alte motive nu vom putea parcurge întreaga creastă și atunci vom fi nevoiți să coborâm aici. Pentru a ajunge la punctul de intrare în traseu, după Dărmănești treci de satul Sălătruc și continui până în celalalt capăt al lacului. Am parcat mașina pe marginea drumului, imediat după ce se termină asfaltul, fiind loc suficient de parcare fără să deranjezi alți participanți la trafic. 

După 200 m cotim stânga spre bariera ce se vede în imagine. Ora 7:38' 

Bariera interzice accesul motorizaților nu a celor ce merg pe jos, măcar că sunt convins ca ei urmăresc să nu mai poată circula nimeni pe aceste drumuri forestiere să poată fura cât vor.

După 150m părăsim drumul și intrăm în pădure.

Poteca marcată prin pădure își schimbă direcția ocolind zonele cu arbori prăbușiți, marcajele sunt destul de noi și sunt foarte ușor de urmărit.

Continuăm prin pădure încă 35 de minute și întâlnim primul indicator ce ne spune că mai avem de parcurs încă 8-9 ore.

Ora: 8:15

Cum câștigăm un pic de altitudine vedem Lacul de acumulare Poiana Uzului.

În spatele nostru se văd Munții Ciucului.

Am ajuns la al doilea indicator, este ora 10:06. Timpii dați pe indicatoare nu prea bat cu cei făcuți de noi și tragem concluzia că stam bine din acest punct de vedere, deci nu are rost să ne grăbim.

Chiar sub vârf găsim o porțiune de copaci doborâți pe care o evităm. Tot în zona asta am găsit un izvor, dar eu nu aș lua apă de acolo, și dacă aș face-o cu siguranță, aș folosi un filtru antibacterian sau aș fierbe apa.

Vârful Farcu Mic cu altitudinea de 1364m este primul pe care îl atingem. Vârful este împădurit și nu putem vedea nimic în jurul nostru, asa că ne mulțumim cu o poză de grup.

Poteca destul de largă nu pune probleme chiar dacă pădurea pare a fi de nepătruns. Din acest punct poteca cotește puțin stânga apoi vom ieși într-o poiana îngustă ce continuă mai mult de 2 km, până după vârful Farcu Mare.

Ajungem la un alt izvor și acesta la rândul lui arată cam insalubru. Prefer să car mai multa apă cu mine decât să fiu nevoit să mă bazez pe astfel de izvoare. În astfel de cazuri ar fi bine să ai la tine un sistem de filtrare a bacteriilor.

 ora 11:01' 

Am intrat în poienița îngustă, de aici mai avem puțin și ajungem în vârful Farcu Mare.

Vârful Farcu Mare cu altitudinea de 1496m este primul din vârfurile de peste 1400m pe care le vom atinge în aceasta drumeție. Ora 11:10'

Pe harta topografică vârful Farcu Mare apare cu altitudinea de 1496,3 m.

Vârful Farcu Mare este un vârf golaș și avem o panoramă de 360°, bucurându-ne de priveliștile uimitoare din jurul nostru.

 Peste tot prin pădure sau prin dos, unde soarele nu a bătut, stratul de zăpadă era destul de consistent, dar fără să ne pună probleme de deplasare. În golurile alpine sau în cele cu fața spre soare zăpada era deja topită. 

*Un lucru foarte curios sunt poziția vârfurilor pe hartă.  Conform hărții topografice din România, după ce treci de vârful Farcu Mare, din partea lacului Poiana Uzului, primul vârf întâlnit este vârful Nemira Mică cu altitudinea de 1613.6m, așa cum se vede și în imaginea de mai jos, apoi ajungem pe Nemira Mare 1648.7m, apoi apar vârfurile Poiana de Vânat 1603m,  șaua Nemirei 1437m și vârful Țiganca 1427m. Conform acestei hărți rezultă că Nemira Mică ar fi un vârf distinct față de Nemira Țiganca. Însă...

... pe harta turistică tipărită în 1982, pe harta Wikiloc (aplicația ce o folosesc pe munte),  sau harta Munții Noștri, vârful  Nemira Mică apare după vârful Nemira Mare, exact în aceeași poziție cu vârful Țiganca de pe harta topo. 

Conform hărții topo suntem undeva sub vârful Nemira Mica, foto spre vârful Nemira Mare.

Tot aici în potecă găsim o cruce ridicată în memoria eroilor căzuți în primul război mondial.

ora: 12.02'

Suntem în urcare spre vârful Nemira Mare, în spate se văd vârfurile pe lângă care am trecut.

Am ajuns pe vârful Nemira Mare 1649m, mai sus de atât nu se poate urca în Munții Nemira. Am parcurs până aici circa 12 km din Poiana Uzului cu o diferență de nivel cumulată de 1200m, în 4h42 minute, cu mici pauze pe fiecare vârf pe care am trecut.

 ora 12:20 

Așa cum știți, cei care ați mai citit articole de pe blog, mi-am propus să ajung pe cele mai înalte vârfuri din toate masivele montane, așa că sărbătorim încă o reușită, bucuroși că am adăugat încă un vârf la lista noastră. 

(pentru a vizualiza această listă recomand deschiderea ei de pe un calculator sau laptop, nu de pe telefon)

Vârful Nemira Mare 1648.7m. Harta România Topo

Continuăm drumeția noastră spre sud, în fata noastră se văd vârfurile: Poiana cu Vânat în plan apropiat și apoi cele împădurite, vârful Țiganca (sau Nemira Mică) și apoi vârful Șandru Mare, punctul final de unde noi vom coborî spre Slănic Moldova.  

Dacă prin pădure încă bântuie iarna, în locurile unde soarele mângăie pământul, primăvara își face simțită prezența. 

După 700m ajungem la bifurcația cu traseul marcat cu CG spre Plaiul Ciungetului, un traseu de legătură între traseul marcat cu BG (ce vine din Slănic Moldova și se termină în Sălătruc) și traseul marcat cu BA, cel pe care îl parcurgem noi acum. Ora 12:52'

Continuăm pe sub vârful Poiana cu Vânat și după cca 1,7 km ajungem în Șaua Nemirei unde găsim o bifurcație de trasee: traseul marcat cu BA spre Slănic Moldova pe  Culmea Căprioarei, traseul pe care vom continua noi. Ora: 13.12'

Traseul marcat cu CA spre Slănic Moldova pe la vârful La Cireș, varianta cea mai rapidă de coborâre din Șaua Nemirei.

Din Șaua Nemirei spre vârful Șandru Mare  vom continua prin pădure circa 6.8 km. Este porțiunea de traseu cu cele mai multe urme de urs văzute în această drumeție. Recomand să vă faceți simțită prezența, fie vorbind intre voi, fie folosind un fluier la intervale de timp, pentru a evita o întâlnire cu regele pădurilor din România.

Traseul continuă pe curbă de nivel pe sub vârful Nemira Mică sau Nemira Țiganca, asa cum îl găsim pe harta topo.  

La ora 14:00 am ajuns și în șaua Șandrului. La cca 150m după ce trecem de aceasta am văzut că apare pe hartă o potecă nemarcată ce face legătura cu traseul marcat cu CA ce urcă din Slănic Moldova spre Șaua Nemirei. Din păcate am uitat să o caut pentru a o localiza și indica exact pe trail-ul GPS. 

Poteca ocolește pe curbă de nivel, vârfurile Micheș 1559m și Șandru Mic 1579m. Stratul de zăpadă încă era destul de gros, dar zăpada era bine bătătorită și putem înainta fără probleme.

Ajungem la o bifurcația de trasee. Aici traseul BA se bifurcă cu traseul CR ce vine de la  Piatra Aștag pe la cantonul silvic Apa Roșie. Tot aici găsim și indicatorul spre Vârful Șandru Mare și spre refugiul omonim, traseu marcat cu PR pe care vom continua noi. ora 15:17'

Vârful Sandu Mare cu altitudinea de 1640m este al doilea vârf ca înălțime din Munții Nemira. Pe vârf găsim o momâie ce indică poziția, fără să găsim o tablă inscripționată. Pe partea estică vârful este golaș, permițând să te bucuri de priveliști. ora 15:34

Pe vârf am găsit amenajat un loc de popas ce are în dotare o masă cu 2 bănci, un loc perfect de odihnă.  Starea lor este destul de precară, și cel mai probabil nu vor rezista foarte mult condițiilor vitrege la care sunt supuse. Am profitat și noi și ne-am mâncat sandwich-urile.

După ce am contribuit și eu cu o piatră la momâia de pe vârf, mi-am concentrat atenția spre Refugiul Șandru Mare ce este situat la câțiva metri de vârf. Acesta se prezintă într-o stare destul de promițătoare pe exterior, exact ca produsele ce au un ambalaj foarte colorat, însă ...

 

... interiorul lasă mult de dorit. Mizeria și starea de degradare te lovește imediat ce ai deschis ușa.

Condițiile de dormit sunt aproape inexistente, ar fi un chin să îți petreci noaptea pe priciurile distruse. Practic poți folosii refugiul ca adăpost doar în caz de vreme rea.

vârful Șandru Mare apare pe harta topo cu altitudinea de 1639.6 m. Plecăm de pe vârf înapoi pe marcajul PR spre bifurcația cu BA.

Ajunși înapoi la bifurcație ne decidem să ne abatem încă o dată de pe traseul de creastă spre Noul Refugiu Unguresc, denumire ce o găsim pe harta celor de la Munții Noștri.

Pornim înainte pe marcajul CR, traseu ce coboară din creastă spre cantonul silvic Apa Roșie apoi spre Piatra Aștagului.

După circa 100m ajungem la Refugiul Nou Unguresc, unde găsim "cazați" doi vânători cu atitudine de proprietari supărați, probabil pe motiv că am pătruns fără permisiune pe teritoriul lor. Păreau destul iritați și suspicioși, de prezența noastră, chiar dacă noi am avut o atitudine prietenoasă. După ce ii anunțăm că suntem doar în trecere, și nu dorim să rămânem peste noapte, că de fapt intenția noastră este de a scrie câteva cuvinte despre starea refugiului pe blog, s-au mai liniștit. Pe un ton destul de aspru, ne spune că de fapt aici nu este un refugiu ci o cabană construită de către asociația vânătoreasca pentru ei, nu pentru turiști. 

Asa cum se vede și în imaginea de mai jos, mesajul de pe plăcuță bătută în cuie pe cabană anunță foarte clar: "Folosiți nu distrugeți",  și nu cred că se referă doar la o anumită categorie de persoane, ci la toți cei care trec pe aici. Ideea este că nu știu dacă refugiul rămâne deschis, sau pun lacătul după plecarea lor. Adevărul este că, chiar dacă ar fi așa nu ar trebui să fim supărați, defel, pentru că nu merităm pentru modul în care turiștii se comportă cu refugiile din România. Asociațiile împreună cu Salvamontul depun eforturi uriașe să repare sau să întrețină un refugiu iar acesta este vandalizat în prima săptămână de la inaugurare, și la fel se întâmplă cu indicatoarele sau marcajele turistice.

 Este ușor de dedus că, în cazul în care ai luat în calcul să înnoptezi la acest refugiu, odată ajuns aici, găsești cabana ocupată de vânători, ești obligat să te reorganizezi, singura soluție fiind să te  îndrepți spre refugiul de pe vârful Șandru Mare, sau să îți montezi cortul, care nu ar trebui să îți lipsească din rucsac. Nici nu vreau să mă gândesc la ce s-ar întâmpla, dacă ajungi la refugiu, acesta să fie liber, iar după ce te-ai instalat să te trezești cu 4 vânători pe cap. No', atunci ai belit belengheru. (scuză-mi franceza)

Am cerut permisiune și mi-au dat voie să fac o poză cu interiorul refugiului, acesta se prezintă într-o stare foarte  bună, curat, bine întreținut, are aproximativ patru locuri de dormit, poate și mai multe dacă te înghesui. ora 16:02'

Revenim la bifurcația cu BA, cotim spre dreapta și începem coborârea spre Slănic Moldova. ora 16:08'

După circa 500 metri ajungem la bifurcația traseului cu PR, o scurtătura spre Slănic Moldova. Putem continua înainte pe marcajul BA care ar fi cotit și el la rândul lui spre stânga dar făcea un ocol mult mai larg de cel puțin 1,5 km. Oricum traseul BA se termină după circa 600m și cotește în stânga spre Slănic Moldova, apoi după încă 500m ajungi pe vârful Capul Vitei 1453m unde vei intra  pe marcajul BR de unde poți continua spre vârful Ceangău 1397,6 m apoi spre Pasul Oituz. Atenție în cazul în care alegi această variantă trebuie să ști că ai de parcurs încă 19 km până în pasul Oituz cu diferențe de nivel de 250+ și 900- . Noi vom profita de scurtătură și cotim stânga pentru a coborî în Slănic Moldova. Ora 16:14'

Poteca marcată cu PA are o lungime de circa 600m pe care o traversăm foarte repede și ajungem înapoi în traseul marcat cu BA. ora 16:24'

Traversăm Poiana Stânii pe curba de nivel, se distinge foarte ușor drumul în iarba uscată. ora 16:35'

După încă 250m dacă cobori de pe poteca circa 50m găsești izvorul Poiana Stânii. Știam de existența  izvorului de pe hartă, noi nu am coborât la el, deci nu pot da detalii despre starea lui. Ora 16:38'

Continuăm pe potecă încă 2 km și ne intersectăm cu un alt drum forestier, o adevărată șosea forestiera mult mai circulată, de data asta îl traversam și continuăm înainte ora 17:05'

După 300m cotim stânga prin pădure, poteca este foarte bine marcată și nu vei avea probleme de orientare. ora 18:00

După circa 800m ajungem și vedem primele case, din acest punct mai avem 150m și ajungem pe strada Mihalache Spiridon.

Ajunși în strada Mihalache Spiridon mai avem aproximativ 1,8 km până în locul unde am lăsat mașina, la intrarea în traseul marcat cu CA ce pleacă din Slănic Moldova spre vârful Nemira Mare. Tu dacă vrei sa urmărești acest traseu poți sa aduci mașina aici astfel evitând cei 1.8 km de mers pe drumul asfaltat.

cu 100m înainte de final ne oprim la cascada Slănic pe care o admirăm de pe pod.

Track GPS: Traversare Munții Nemira

Acces: Camperlad Dărmănești - Slănic Moldova

Acces: Slanic Moldova - Poiana Uzului

Poiana Uzului - Camperlad Darmanesti

Ultimele postări

S-ar putea să-ți placă și:

Dacă ți-a plăcut dă un like paginii noastre.

Nu uita!
- Nu lăsa gunoaie pe munte, dacă ai adus un pet plin pe munte poți să-l duci și gol înapoi.
- Nu lăsa inscripții pe copaci, stânci sau refugii.
- Nu fă gălăgie pe munte.
- Nu rupe florile indiferent dacă sunt sau nu ocrotite prin lege, pentru a ne bucura toți de ele.
- Nu pleca singur pe traseu.
- Nu consuma alcool pe traseu.
- Nu pleca fără echipament adecvat.
- Nu pleca neinformat asupra stării traseului sau a condițiilor meteo.
- Nu pleca dacă se anunță vreme rea.
- Nu pleca pe un traseu ce-ți depășește puterile, tu trebuie să învingi muntele nu el pe tine.