North Macedonia: Golem Korab 2764m (Vârful Korab 2764m: Macedonia și Albania)

Macedonia este o țară fără ieșire la mare, denumita uneori ca fiind o țară de  munți si lacuri. Sunt peste 50 de lacuri naturale și artificiale și 16 lanțuri montane, 13 dintre ele au vârfuri de peste 2000m, (după cum vezi pe harta de mai jos), iar 6 dintre ele depășesc 2500m cum ar fi: Munții Korab cu vârful omonim de 2764m, Munții Šar cu vârful Titov Vrv de 2747m, Muntele Baba cu vârful Pelister 2601m, Jakupica cu vârful Solunska Glava de 2540m sau Nidze cu vârful Profitis Ilias de 2524m. Munții Korab fac parte din Parku Natyror Korab-Koritnik in Albania si din Mavrovo National Parc in Macedonia. Se învecinează spre est cu Munții Šar ce se întind intre Macedonia si Kosovo, iar la sud cu Munții Bistra si Deshat. Vârful Korab sau "Mali I Korabit", in albaneza, "Goleb Korab" (Korabul Mare) in macedoneană, este cel mai înalt vârf din Macedonia dar si din Albania fiind situat la granița dintre cele două state. In Albania vârful face parte din Parku Natyror Korab-Koritnik iar in Macedonia din Mavrovo National Parc, care este cel mai mare parc din Macedonia situat în partea de vest a tarii intre lacul Mavrovo si Albania.
Harta munților din Macedonia ce depășesc 2000m altitudine si delimitarea zonelor tectonice.

Traseu turistic vârful Korab 2764m

Strezimir - vârful Korab 2764m
marcaj: banda orizontala alb cu roșu

  • Data: 24.07.2022
  • Coordonate intrare în traseu:41°48'22.2"N 20°37'06.5"E
  • Durata: 6h 57'
  • Distanta parcursa: 17.22km
  • Diferențe de nivel: 1365m
  • Dificultate: dificil
  • Starea marcajelor: bună
  • Tipul Traseului: dus-întors
  • Surse de apa: izvor deasupra stanei
  • Obiective: vârful Korab
  • Track GPS: Vârful Korab
Distribuie pe:


O variantă de a urca pe acest vârf este din Radomire, Albania. Noi am ales să urcăm de pe partea Macedoniei fiindcă nu trebuia să ne abatem mult de pe itinerarul stabilit. In Macedonia am vrut neapărat să vizităm lacurile Mavrovo, Debar si Ohrid. Când am ajuns la Lacul Mavrovo am avut o surpriză ce a părut la început destul de neplăcută, dat până la urma s-a dovedit a fi bună. Drumul spre Trnica era închis până la ora 16 pentru lucrări, așa că am avut de așteptat vreo 4 ore, ocazie cu care am vizitat împrejurimile. Lacul Mavrovo este situat la altitudinea de 1220m la poalele munților Bistra, are o suprafață de 13,3 km pătrați, lungime de 12 km, o lățime de 3 km si adâncimea maximă de 48m.
Cu o lungime a coastei de peste 24 km, satele situate de-a lungul ei au devenit atracții turistice, din care amintesc Mavrovi Anovi, Nikiforovo, Leunovo si Mavrovo. Regiunea poarta denumirea de Mavrovo după localitatea cu același nume care este principalul punct de atracție, fiind cel mai popular centru de schi din Macedonia. Unul din punctele de atracție din Mavrovo este biserica veche "Old Church" pe care o poți găsi scufundata sau nu, în funcție de nivelul apei din lac. 
Biserica veche din Mavrovo

In satul Mavrovi Anovi am găsit un punct de informare turistica, unde am intrat să cer informații despre drumul de acces spre Strezimir. Aici am aflat că pentru a intra în Parcul Național Mavrovo trebuie plătit o taxă, și că vom trece pe lângă un post de politie care ne va verifica. Am plătit 120 denari, cu cardul de la Revolut, echivalentul a 9,78 lei pentru 2 persoane, 2 zile. Curios este ca atunci când am ajuns la camping în Trnica (mult spus camping, practic am plătit un loc de parcare în fata pensiunii cu acces la toaleta și dus, dar la prețul de 12 euro nu prea puteai sa ai mari pretenții), pentru a plăti camparea la recepție au vrut automat sa ne includă în preț și taxa pentru parc, recepționerul era foarte mirat ca aveam deja taxa plătită.
Harta Parcului Național Mavrovo
Drumul forestier spre Strezimir are o lungime 13,5 km pe care i-am parcurs în aproximativ 50'. Pe la jumătatea drumului am trecut pe lângă o clădire a politiei de frontieră în fața căreia era parcată o mașină de politie, dar cum era dimineață devreme, nu am fost opriți. Nu am fost opriți nici la întoarcere. Drumul este destul de bun la început, și poate fi parcurs de orice tip de mașină cu gardă normală. Ultimii 2 km însă sunt mai dificili și ai nevoie de o mașină cu gardă înaltă, iar pe ultimii 300m chiar am fost nevoit să cuplez și tracțiunea 4x4.  

Traseul de azi este d.p.d.v al clasificării traseelor unul dificil datorită lungimii și a diferențelor de nivel cumulate, dar adevărata provocare a acestui traseu este căldura. Cu toate că am plecat cu cate 2 litri de apă la noi, am fost norocoși că am dat de un izvor altfel cred că tura nu am fi reușit să o facem.  Ajunși la clădirea politiei de frontieră, ce pare abandonata, de unde este punctul de plecare pe traseu, spre mirarea mea nu era nimeni, nici un turist, cu toate că era duminica dimineața și mă așteptam să nu găsesc loc de parcare.
Ora 8:22
Am lăsat un sticker pe panoul dedicat, măcar că nu prea mai era loc. Chiar m-am întrebat oare cât v-a rezista până când va veni altcineva și-l va acoperi.
Indicatorul spre vârful Korab și marcajul ce trebuia să îl urmărim. De aici din Strezimir drumul forestier continuă spre stană în serpentine largi. Poteca urmărește acest drum, cu care se intersectează de mai multe ori, scurtându-l, urcând prin pădure la adăpost de razele soarelui.
Drumul este destul de accesibil și se poate urca și cu mașini 4x4 până la stâna ce se afla la 2km de punctul de pornire în traseu.
Poteca marcată cu bandă albă și roșie orizontală, continuă prin pădure și este foarte bine marcată și conturată, încât nu ai cum să te abați de la ea.
După cca 700m ieșim din pădure într-o poiană largă, plină cu flori galbene ce își răspândeau cu gratie parfumul, amețind și fluturii ce țopăiau nehotărâți. Pluteau miresmele prin aer de-ți venea să te întinzi pe spate să te contopești cu natura. Nu țin minte să mai fi întâlnit vreodată o poiană atât de încărcată de culoare și de miros.
ora 8:39
După 300m ne intersectăm cu drumul din nou, continuăm spre dreapta și vom merge pe drum circa 700m.
Cu vreo 300m înainte de stâna drumul continua la stânga făcând un ocol larg, noi continuăm înainte pe potecă.
ora 9:00
Poteca noastră ocolește stâna prin stânga, continuăm încă 10 m pe drumul cu care ne-am reîntâlnit și apoi virăm dreapta.
ora 9:06
Chiar lângă stână este amenajat acest izvor. Nu te grăbi să iei apa de aici, izvorul cel bun este un pic mai sus. 
La 500 de m mai sus de stâna găsim și izvorul, situat în dreapta potecii la o distanta 3m. Nu ai cum sa îl ratezi, și ar fi bine să nu o faci. Noi am făcut până aici 1h și 4 minute, și am consumat mai mult de jumătate din apa noastră. Căldura înăbușitoare și umiditatea era teribilă, simțeai nevoia să te hidratezi încontinuu.
ora 9:26
Imediat după izvor au început să apară afinele. Nu sunt așa de multe ca la noi, pâlcurile sunt mici și binevenite. 
Suntem la 2000m și ne bucuram de priveliștile din jur.
Sute de lăcuste pe potecă ce săreau în fața noastră lăsând impresia că ne conduceau pe traseu.
Poteca continua spre dreapta, urcușul devine din ce în ce mai susținut. Vârful Korab nu se vede, trebuie să ocolim vârful ce se vede în dreapta imaginii și doar apoi îl vom zări.
Flora acestui masiv este foarte interesantă, am văzut specii pe care nu le-am întâlnit în România.
Ajunși în pasul ce trebuia trecut pentru a ocoli vârfurile, poteca continua pe curba de nivel. Spre dreapta pornește o potecă destul de slab vizibilă ce urcă spre vârf. Cu toate că are o înălțime de aproape 2600 m nu am găsit pe nici o hartă o denumire a lui. În cazul în care găsesc o să revin cu un update.
ora 11:00
Poteca de ocolire are o lungime de 2,4 km cu mici diferențe de nivel și ne oferă o panoramă deosebită a crestei de vizavi cu vârfurile ei de peste 2300m.
Privit din lateral, după ce l-am ocolit, vârful căruia nu-i cunosc numele.
Poteca pe care am venit se vede puțin mai jos.
În orice direcție te uiți, crestele sunt superbe și ne bucurăm la maxim de aceste panorame deosebite.
ora 11:48
În dreapta imaginii se vede vârful ce l-am ocolit.
În sfârșit vedem și vârful Korab, mai avem destul de puțin.
Am găsit pe vârf scris: "Getting to the top is optional. Getting down is mandatory" Ed Viesturs. Ed, ai dreptate, dar eu acum as dori să prelungesc acest moment cât pot de mult și nu vreau să mă gândesc că este "obligatoriu" să cobor. 
ora 12:35
Clipul postat pe TikTok
@jurnaldedrumetii.ro #jurnaldedrumetii #korab #drumetii #hiking #hiking #trekking ♬ Calm Down - Rema
Am făcut 4 ore și un pic până în vârf pe o căldura insuportabilă, dar odată ajuns sus satisfacția te face să uiți tot efortul depus. După ce iți reglezi respirația și bătăile inimii începi să te bucuri cu adevărat de ce vezi în jur. Și aici ai ce vedea, este fantastic, copleșitor. Satisfacția că am ajuns aici îmi dă un sentiment de bucurie imens, mai ales că am reușit sa bifez "dintr-un foc" cel mai înalt punct din Albania si Macedonia.
Coborârea am făcut-o în 2h și 30 minute pe același traseu.

Track GPS:

Acces: Trnica - Nickpur Rd - Strezimir 

(punctul de intrare în traseu)

 
Distribuie pe:


Ultimele postări

S-ar putea să-ți placă și:
Dacă ți-a plăcut dă un like paginii noastre.
Nu uita!
- Nu lăsa gunoaie pe munte, dacă ai adus un pet plin pe munte poți să-l duci și gol înapoi.
- Nu lăsa inscripții pe copaci, stânci sau refugii.
- Nu fă gălăgie pe munte.
- Nu rupe florile indiferent dacă sunt sau nu ocrotite prin lege, pentru a ne bucura toți de ele.
- Nu pleca singur pe traseu.
- Nu consuma alcool pe traseu.
- Nu pleca fără echipament adecvat.
- Nu pleca neinformat asupra stării traseului sau a condițiilor meteo.
- Nu pleca dacă se anunță vreme rea.
- Nu pleca pe un traseu ce-ți depășește puterile, tu trebuie să învingi muntele nu el pe tine.
ToniGrecu

Acest jurnal arata detaliile drumețiilor făcute de mine și nu reprezintă trasee omologate. Uneori, bocancii mă duc și pe poteci nemarcate, motiv pentru care te invit să citești cu atenție descrierea traseului și să nu te aventurezi dacă nu cunoști zona foarte bine. Dacă ți-a plăcut articolul și l-ai găsit util, lasă un comentariu.

Trimiteți un comentariu

Mai nouă Mai veche