Munții Țaga: Vârful Fața lui Ilie și Vârful Țagla.

Puțini sunt cei ce au auzit de Munții Țaga, și cel mai probabil, interesați să ajungă aici sunt doar acei ce vor să cotrobăie prin toate masivele din România, așa ca mine. Vârfurile împădurite, lipsite de priveliști frumoase, lipsa marcajelor sau a potecilor turistice, au făcut ca acest munte să fie o mare necunoscută chiar și în cercul montaniarzilor. Munții Țaga se învecinează cu Munții Făgăraș, Piatra Craiului și Munții Perșani. Puțini din cei ce ajung în zonă, aleg acest masiv când au posibilitatea să urce pe potecile Pietrei Craiului sau în Făgăraș. De mult am intenția de a atinge culmile cele mai înalte ale acestui masiv, chiar îmi pregătisem un track pe Bârsa lui Bucur cu plecare din zona Plaiul Foi. Un traseu cu o lungime de peste 35 km și diferențe de nivel cumulate de aproape 1000m. Singura problemă era că in acest caz pentru realizarea acestei ture trebuiau luate în calcul 3 zile și 2 nopți. După ce ai făcut 35 km pe munte nu prea ai chef să conduci încă 5 ore până acasă. Soluția a venit de la Horațiu P. , ce a urcat pe  aceste vârfuri de pe valea Bârsa Fierului, scurtând traseul mai mult de jumate. Track-ul si cele câteva indicații primite s-au dovedit extrem de utile, mai ales accesul auto pe valea Bârsa Fierului dar și despre varianta de coborâre aleasă de el, chiar dacă până la urmă noi am ales o altă variantă. Munții Țaga aparțin de grupa Făgăraș - Iezer- Păpușa împreună cu Munții Făgăraș, Munții Iezer - Păpușa, Munții Cozia, Munții Ghițu și Munții Frunții și fac parte din Carpații Meridionali. Cel mai înalt punct din acest masiv este Vârful Fața lui Ilie. Supremația acestui masiv a fost îndelung disputată intre vârful Țaglei și vârful Fața lui Ilie. Pe unele hărți Fața lui Ilie nici nu apare, iar pe alta altitudinea este eronată. Pe harta topografica se distinge clar vârful Fata lui Ilie cu altitudinea de 1641.2 m iar vârful Țaglei cu altitudinea de 1640,4 m . 

harta topografica

harta eronata

Traseu vârful lui Ilie - și vârful Țagla

DC50A - Bârsa Fierului - Vârful Fața lui Ilie - Vârful Țagla
marcaj: nemarcat

• Data: 15.05.2022
• Coordonate intrare în traseu: 45°38'19.4"N 25°11'58.1"E 
• Durata: 6h26'
• Distanta parcursa: 15.66 km
• Diferențe de nivel: 793m
• Dificultate: mediu
• Starea marcajelor: nemarcat
• Tipul traseului: circuit
• Surse de apa: izvor amenajat sub Fata lui Ilie pe traseul de întoarcere.
• Obiective: Vârful Țagla și Vârful Fața lui Ilie
• Track GPS: Vârful Țagla, Vârful Fața lui Ilie, Munții Țaga.

Trimite unui prieten:

La 4 km de la ieșirea din Zârnești spre Plaiul Foi ajungem la intersecția ce se vede în imaginea de mai jos, unde vom vira la dreapta spre Bârsa Fierului.

intrare spre Bârsa Fierului DC50A : Zârnești - Plaiul Foi

Aici în această intersecție, suntem în capătul nordic al Pietrei Craiului chiar sub Piatra Mică și Vârful Turnu. N-ai cum sa nu te oprești să faci poze.

Piatra Mică, Șaua Crăpăturii și Vârful Turnu

foto spre Piatra Craiului - creasta nordica

La vreo 2,2 km de la intersecție, am găsit un loc unde am campat. Un echipaj de la jandarmerie escorta o dubă, au trecut pe lângă noi fără să ne zică nimic, cu toate ca noi eram deja campați pe pajiștea de pe marginea drumului. După cca 2h s-au întors înapoi, duba era vizibil supraîncărcată. Din păcate, nu putem decât să ne dăm cu presupusul ce încărcătură ar fi avut. De asemenea, nici la întoarcere nu au oprit. Amănuntul ăsta este important pentru că a doua zi, la revenirea din tură, am avut o surpriză destul de neplăcută. Un echipaj de la jandarmerie era oprit lângă alți turiști care erau așezați la câțiva metri depărtare. După ce au terminat cu ei, au venit la noi și ne-au spus că este interzis accesul auto pe Valea Bârsa Fierului fără acordul Ocolului Silvic și că sunt nevoiți să ne dea un avertisment pentru asta. Au mai spus că era un indicator cu „accesul interzis!” chiar la intersecție, dar că acesta a dispărut. Ce trebuie sa reții din toată povestea asta este că nu ai voie să treci pe aici fără acordul Ocolului Silvic. Bineînțeles că nu am putut răbda să nu le zic: „Bine că aveți treabă cu turiștii, în loc să vedeți ce dezastru au lăsat în urmă cei de la Ocolul Silvic. Toată valea este plină de gunoaie și lemne abandonate pe marginea drumului.” Frustrarea mea era evidentă și am continuat: „aseară a trecut pe lângă noi de două ori un echipaj de la jandarmerie. De ce nu ne-au atras atenția aseară să ne mutăm în altă parte?" cu toate că, ținând cont de faptul că au spus că ne dă doar un avertisment, poate era mai bine să tac, dar pur și simplu îmi sare limba singură din gură când văd atâta nedreptate. Și uite așa se fură în România, cu legi care îi protejează pe hoți, legi ce le permite celor de la Ocolul Silvic să-și facă de cap. Autoritățile sunt corupte, cei ce ar trebui sa controleze sunt de asemenea implicați în aceasta mafie, iar turiștii care pot și au posibilitatea de a vedea fărădelegile, nu au ce căuta acolo. Cui trebuie sa mulțumim pentru asta,  guvernanților sau parlamentarilor ce au votat o astfel de lege? Suntem îndreptățiți să credem că sunt implicați și ei în această mare afacere?

 Așa cum v-am spus am campat la cca 2,2 km în amonte pe Valea Bârsa Fierului, dar pentru a ajunge la intrarea în traseu mai avem de parcurs încă vreo 9,5 km. Știam de la Horațiu că drumul este ok, "lejer pentru un SUV" cum a menționat el, de fapt a dat numele unei mărci auto, dar nu vreau să fac reclamă mascată. Drumul forestier este ok, și poate fi parcurs de orice tip de mașină cu gardă normală. Din păcate pe toată lungimea lui gunoaiele lăsate de cei ce taie pădurea sunt de neimaginat. Grămezi întregi de resturi de copaci, crengi și capete de trunchiuri abandonate sau azvârlite în albia pârâului. Sunt curios cum vor curăța toată valea după ce vor termina de exploatat parcelele, așa cum le luau apărarea jandarmeria. Cu toate ca aveam track-ul deschis, se pare că semnalul de la sateliți l-am primit destul de greu, așa că am înaintat cu mașina cu 1 km mai mult decât ne-am propus. După ce am parcat cu atenție, având grijă să scoatem complet mașina de pe drum, în așa fel încât să nu aibă vreun motiv să iți zgârie mașina, pornim pe traseu. După 400 m trecem pe lângă o clădire ce era într-o stare de degradare avansată. Clădirea situata la vreo 30m pe partea dreaptă a drumului poate servi că refugiu în caz că te prinde vreme rea.

Continuăm pe drumul forestier încă 2,1 km apoi cotim spre dreapta.

După alte 500 m drumul cotește spre stânga.

Un pui de viperă traversează drumul chiar prin în fata noastră, fără să se asigure. Măcar că ar fi trebuit să fugă deoarece simt trepidația pașilor noștri de la distanță. Sau poate a fugit, dar in direcția greșită, si a ajuns fix în dreptul aparatului de fotografiat. Ăștia mici sunt cei mai periculoși, că nu știu să-și dozeze cantitatea de venin și injectează tot ce au în gușă, așa că dacă cumva ți-a trecut prin căpățână că ți-ai găsit un partener de joacă...mai bine îți vezi de drum. 

Vipera (Vipera berus), numită și vipera comună, este un șarpe veninos de mărime mijlocie, din familia Viperidae, care este răspândită în Eurasia. Aria de răspândire este arealul cel mai nordic al viperelor, fiind singura viperă care poate fi întâlnită la nord de cercul polar. Vipera berus are o lungime de 50-70 cm, în cazuri de excepție putând atinge lungimea de 90 cm, dar a ajuns și la 104 cm în Suedia. Este ovovivipară, ceea ce înseamnă că femela clocește ouăle în corp, puii ecluzați părăsind corpul mamei în lunile august-octombrie.

Privind înapoi de unde am venit vedem și dezastrul lăsat de Ocolul Silvic. In fond și la urma urmei sunt părtași la tot ce se întâmplă, nimic nu se taie fără acordul lor, și aici s-a tăiat la ras.

Drumul face o curbă spre dreapta și apoi se termină. Din acel punct vom urca pieptiș circa 30m până când ajungem la alt drum forestier. Poți să continui și de aici direct în sus, dar distanta până la drum este mult mai mare și vei fi nevoit sa treci prin tufișuri și resturile de lemne abandonate după tăiere.

Imediat după ce găsim celălalt drum forestier, la intrare în pădure pe un brad găsim și un marcaj PG. Nu am găsit nici o informație privind acest marcaj, sau despre ce traseu ar fi vorba. Poate ne ajuta cineva cu un comentariu despre asta. Vom continua pe drum încă aproximativ 700m, apoi părăsim drumul și cotim stânga prin pădure, fără potecă spre vârful Fața lui Ilie.

Urcușul prin pădure nu pune probleme, după cca 200 m ajungem pe vârful Fața lui Ilie, cel mai înalt din Munții Țaga.  Pe vârf nu avem niciun marcaj sau vreo bornă, dar găsim un "mușuroi" destul de mare, cred ca are aproape 1m înălțime și lat de vreo 2 m ... ideea e că am încăput pe el toți 5 să facem o poză de grup. Ce este interesant e că, contrar hărții topografice, pe altimetrul aplicației cu care fac track-ul îmi arăta că vârful Țagla este mai înalt cu 1m fata de vârful Fața lui Ilie, dar se știe că aplicațiile astea nu sunt foarte precise.

Continuăm prin pădure spre vârful Țagla, cu coborâre spre dreapta pentru a revenii pe drumul unde am găsit marcajul PG. Am găsit drumul destul de repede, apoi după 900m ajungem la o bifurcație de drumuri forestiere, pe aici am fi urcat în cazul în care am fi venit de pe Bârsa lui Bucur. Bifurcația asta este importantă pentru că pe aici ne vom întoarce spre mașină.

După alte 300m părăsim drumul forestier și distingem prin pădure o potecă spre dreapta pe care o urmăm, spre vârful Țagla. Poteca nu este foarte bine conturată, pe locuri trebuie să fi un pic atent, dar poate fi urmărită dacă ai ochiul format, ne duce până în culme de unde începe să fie ceva mai clară până în vârf.

Aproximativ 700 m avem de la drumul forestier până pe vârful Țagla, unde am găsit o mică cabană într-o stare avansată de degradare. Acoperișul distrus a permis ploilor să distrugă și interiorul.

Bifam și vârful Țagla, că cine știe, poate peste câțiva ani se refac măsurătorile și se dovedește că ăsta ar fi de fapt mai înalt ca Fața lui Ilie. Așa sunt împăcat că am ajuns în cel mai înalt punct al acestui munte indiferent care o fi el. După o scurtă pauză de masă și hidratare pornim înapoi pe același traseu.

Ajungem destul de repede la bifurcația celor două trasee. Ne decidem să facem un circuit si să ne întoarcem la mașini pe alt traseu decât am urcat. In imaginea de mai jos se vede drumul din stânga pe care am venit de pe Fata lui Ilie, iar cel din dreapta este drumul ce duce spre Bârsa lui Bucur. Amândouă variantele de drum ocolesc vârful Fata lui Ilie, doar că unul o face pe partea nordica, pe unde am venit noi si celălalt pe partea sudica a vârfului, dar Pe harta de la Wikiloc, unde mi-am făcut eu track-ul inițial, traseul ce vine de la Plaiul Foi apare cu denumirea "Hiking trail cabin Rudărița" și duce pe sub vârful Țaglei la Cantonul Rudărița, unde se intersectează cu traseul BR ce vine tot de la Plaiul Foi prin Bârsa Groșețului spre Curmătura Lerescului. Noi am coborât pe acest traseu aproximativ 3,5 km fără să găsim nici măcar urme de marcaje turistice.

După nici 200 de metri de la bifurcație găsim primul punct de belvedere spre Piatra Craiului. O imagine fantastica și copleșitoare în care se vede întreaga creasta de la nord la sud. Se pot distinge clar vârfurile Turnu, Padina Popii, Ascuțit, Țimbalurile si Piscu Baciului din creasta nordică pe care ne-am cățărat anul trecut dar și vârfurile Umerilor și Lespezi din creasta sudică ce ne-am propus să o parcurgem în acest an. 

Un izvor amenajat rustic îl găsim la cca 900 m de la bifurcație. Noi nu am luat apă deoarece am avut suficientă.

Foto spre Munții Iezer - Păpușa.

Priveliștea spre Piatra Craiului este magnifica

La cca 1,1 km de bifurcație găsim o cabană cu două camere separate, închise ambele cu lacăte. Din starea în care arată presupunem că nici pe aici nu prea a trecut cineva de mult timp. Suntem undeva chiar sub vârful Fata lui Ilie, doar ca aici suntem undeva la 1490 m altitudine ceea ce înseamnă ca fata de varianta nordica a drumului pe partea asta am coborât ceva mai mult, celalalt trecând pe sub vârf la aproximativ 1600m altitudine.

Attila se sacrifică și rămâne în spatele camerei foto la poza de grup . 

foto: Attila K

Continuăm coborârea pe drumul forestier cca 3,3 km de la bifurcație. Intre timp am văzut și pe unde a ales Horațiu să coboare dar noi am decis să căutam varianta noastră, ținând cont că mi-a atras atenția că a cam bălăurit prin tufișuri. La vreo 2-300 m mai jos descoperim un drum de căruțe ce era marcat cu panglici de plastic presupun pentru un traseu enduro.

Cu cat coboram mai mult cu atât poteca se îngustează și locul devine tot mai sălbatic, dar curios panglicile le găsim în continuare legate de crengile copacilor.

Poteca se transformă încet în albia unui mic pârâiaș ce devine tot mai sălbatic pe măsură ce coboram, chiar ma întrebam cum pălăria mea urca cu motorul pe aici, doar spre final albia pârâiașului începe sa se lărgească permițându-ne sa ne deplasam mai ușor.Am coborât prin albia răului aproximativ cca 1,8 km, apoi am ajuns pe drumul principal unde ne-am început drumeția.

Track GPS: Munții Țaga: Vârful Fața lui Ilie și Vârful Țagla.

Acces: Zarnesti - Valea Barsei

Trimite unui prieten:

Ultimele postări

S-ar putea să-ți placă și:

Dacă ți-a plăcut dă un like paginii noastre.

Nu uita!
- Nu lăsa gunoaie pe munte, dacă ai adus un pet plin pe munte poți să-l duci și gol înapoi.
- Nu lăsa inscripții pe copaci, stânci sau refugii.
- Nu fă gălăgie pe munte.
- Nu rupe florile indiferent dacă sunt sau nu ocrotite prin lege, pentru a ne bucura toți de ele.
- Nu pleca singur pe traseu.
- Nu consuma alcool pe traseu.
- Nu pleca fără echipament adecvat.
- Nu pleca neinformat asupra stării traseului sau a condițiilor meteo.
- Nu pleca dacă se anunță vreme rea.
- Nu pleca pe un traseu ce-ți depășește puterile, tu trebuie să învingi muntele nu el pe tine.