Lacul Balea - Cabana Podragu - Varful Moldoveanu

Este foarte enervant ca în săptămâna în care vrei să pleci în concediu, să îți fie date planurile peste cap de niște incompetenți. Anul acesta aveam stabilit să urcăm pe vârful Fengari, insula Samothraki, Grecia, și apoi pe Mytikas, cu planuri bine puse la punct, inclusiv cazare plătită pe insulă. Ăștia ce "gestionează" pandemia, nu știu ce să mai inventeze să "convingă" lumea să-și facă vaccinurile, asa că au introdus obligativitatea intrării în carantină a celor ce se întorc în România dacă nu sunt vaccinați, chiar dacă au testul făcut. De aici înțeleg că eu, testat și sănătos trebuie să intru în carantină iar un vaccinat, posibil purtător al virusului, poate umbla liber. Sunt aberante aceste masuri, și arata destul de clar care este scopul lor adevărat. Dar să revenim la subiectul nostru. Moldoveanu este cel mai înalt vârf din țară, este acoperișul României, mai sus de atât nu te poți cățăra în România. Este probabil cel mai râvnit vârf al iubitorilor de munte, făcând ca fiecare să dorească să și-l treacă în palmares. Chiar dacă ai pus bocancul pe vârf îți dorești apoi sa revii de pe alt traseu, din alta direcție. Noi am urcat și de la Stana Lui Burnei, de la Cabana Sâmbăta, sau din Victoria pe Valea Vistei. Pe Moldoveanu se mai poate ajunge de la Lacul Bâlea sau de pe Valea Buda. Tura de la Bâlea spre Moldoveanu este destul de dificilă să o faci dus-întors într-o singură zi, dar nu imposibilă. Noi am profitat de zilele de concediu asa că am stabilit să facem tura în 3 zile, cu dormit la cort la Cabana Podragu. Să parcurgem traseul relaxați și fără grabă, asa cum se face în concediu 😁.

Ziua 1: Lacul Bâlea - Cabana Podragu

Lacul Bâlea - Șaua Capra 2315m
marcaj:
Șaua Capra 2315m - Lacul Capra 2230m  - Monumentul Alpiniștilor - Căldarea Fundul Caprei - Portița Arpașului (Fereastra Zmeilor - La 3 Pași de Moarte) - Șaua Vârtopului (Monumentul Nerlinger - vf. Paru de Fier) - Varful Arpasul Mare - Varful Mircii - Lacul Podu Giurgiului - Șaua Podragu 
 marcaj:
 
Șaua Podragu - Cabana Podragu
marcaj: 

  • Coordonate intrare în traseu: 45°36'16.1"N 24°37'07.6"E - Lacul Bâlea
  • Durata: 6h46'
  • Distanta parcursa: 10,21 km
  • Diferențe de nivel: ↗843m↘818m
  • Dificultate: mediu
  • Starea marcajelor: foarte buna
  • Tipul Traseului: one way
  • Surse de apa: Cabana Podragu
  • Obiective: Cabana Podragu
  • Track GPS: Lacul Bâlea - Cabana Podragu
  • Data: 31.07.2021
O cumătră pofticioasă ne dădea târcoale încă de la sosirea la Cabana Bâlea Lac, dar a renunțat rapid dacă a văzut că nu primește nimic de la noi.
Indicatorul de la Lacul Bâlea ne spune ca avem aproximativ o jumătate de oră până în șaua Caprei.
Rucsacii sunt destul de grei, deoarece i-am încărcat cu toate cele, inclusiv hrana pe 3 zile, chiar dacă la Cabana este mâncare. Decizia noastră de a lua și hrană a fost destul de utilă până la urmă, dar o sa vă povestesc despre asta în tura din ziua 2. De pe poteca vedem Transfăgărasanul, Lacul Bâlea, și Căldarea Bâlea, priveliștile sunt uluitoare, iar nuanțele lacului se schimba în funcție de cum bate soarele, făcând un adevărat spectacol.
In Șaua Caprei la 2315m altitudine ne intersectăm cu traseul de creasta marcat cu BR. Din acest punct se poate continua spre stânga pe traseul marcat cu TA spre unul din cele 13 vârfuri de peste 2500 m din România. Accesul pe acest vârf se poate face mult mai ușor de când au fost montate lanțuri de asigurare la săritoare. La dreapta poți continua către vârful Iezerul Caprei și apoi să continui spre Șaua Paltinului de unde poți ajunge pe traseul de creasta la lacul Călțun și vârful Negoiu. Noi continuăm înainte pe traseul marcat cu BR spre Lacul Capra.
La 5 minute de Șaua Caprei se afla Lacul Capra de unde izvorăște pârâul cu același nume, ce împreună cu pârâul Buda formează răul Argeș. Lacul Capra este un lac glaciar situat la o altitudine de 2230m cu o suprafață de 0.8ha și adâncime maxima de 8m. Pe malul Lacului se vede Monumentul Alpiniștilor ce a fost ridicat în memoria a patru alpiniști ce au murit în urma unei avalanșe la data de 7 februarie 1963. Se spune că cei patru alpiniști făceau o expediție pe Creasta Arpășelului când au fost surprinși de avalanșă, trupurile lor fiind găsite vara când s-a topit zăpada, erau legați în coarda doi câte doi. Monumentul în forma unui obelisc piramidal este placat cu marmura cu laturile la baza de 1,6m și o  înălțime de 8m și impresionează nu numai prin forma sa speciala ci mai ales prin cadrul mirific unde este amplasat.
De la lacul Capra pana la căldarea Fundul Caprei sunt cca 800m pe care ii parcurgem în 15' .
Cabana Salvamont Cota 2000
Am ajuns și la căldarea Fundu Caprei în care vom cobori. Poteca coboară șerpuind spre marginea căldării. In fata se vede vârful Arpașul Mic și vârful Buda.
Buchete de margarete împodobesc poteca.
Jos în căldare suntem nevoiți sa traversam doua limbi de zăpadă ce ne duc aminte de tura din 3 iulie de pe Negoiu când am urcat în condiții de iarna.
In căldarea Fundu Caprei găsim un mic izvor ce izvorăște de la baza peretelui, unde te poți aproviziona în caz ca ai rămas fără apa.
Din căldare urmează o urcare de aproximativ 100m spre fereastra Zmeilor. Privind înapoi se vede poteca pe unde am venit.
Am ajuns și la Portița Arpașului unde găsim Fereastra Zmeilor ce îmi aduce aminte de Ochiul Balaurului din Munții Trascău, cum îmi place mie sa-i spun formațiunii geologice. Mie personal mi se pare mult mai impresionant "ochiul" din Trascău, decât "fereastra" din Făgăraș, dar las pe fiecare să decidă după ce le vede pe amândouă. Ochiul Balaurului este într-o zona foarte sălbatică și nemarcată a munților Trascău ceea ce ii conferă un farmec aparte.
Din Portița Arpașului se poate continua spre Cabana Podragu prin Portița Frunții apoi pe la lacul Podrăgel, este și traseul ce l-am ales noi pentru întoarcere.
Privind în jos în Căldarea Fundu Caprei vedem și Refugiul Fereastra Zmeilor.
Zona La 3 Pași de Moarte nu este chiar atât de groaznica precum își are numele, ce te duce cu gândul la o custură de evitat și extrem de periculoasă. Probabil în perioada în care nu era amenajat iți dădea fiori, dar acum porțiunea asta renumita a Făgărașului este foarte bine asigurată cu cabluri iar cu atenție poate trece orice iubitor de munte.
La 3 Pași de Moarte coborâre de pe Turnul Estic.
La 3 Pași de Moarte foto spre Vârful Vânătoarea lui Buteanu.
La 3 Pași de Moarte
La 3 Pași de Moarte și cele 2 turnuri ale sale. In centrul imaginii se vad vârfurile Capra și Vânătoarea  lui Buteanu, iar în stânga se vad vârfurile Lespezi, Cornul Călțunului, Vârful dintre Strungi și Vârful Negoiu.
După ce am depășit renumita trecătoare La 3 Pași de Moarte, poteca continua pe curba de nivel ocolind vârful Arpașu Mic, ajungem la Monumentul Nerlinger. 
Monumentul Nerlinger a fost ridicat în memoria a Richard Nerlinger și Herta Ruzicka, care au murit în acel loc în data de 30 iunie 1934, din cauza condițiilor meteo nefavorabile, în timpul unei expediții montane.
Lacul Buda este un lac glaciar situat la o altitudine de 2055m cu o suprafață de 0,4 ha. De aici izvorăște pârâul cu același nume care împreună cu pârâul Capra formează răul Argeș.
De la Monumentul Nerlinger vom traversa o porțiune destul de îngustă, dar care nu pune probleme, poate în cazul care vântul bate foarte tare sa ai ceva emoții. Poteca trece pe lângă Vârful Paru de Fier 2316m apoi ajungem în Șaua Vârtopului 2287m. 
In imaginea de mai jos vedem în prim plan vârful Parul de Fier apoi în plan îndepărtat este Vârful Arpasul Mare cu o înălțime de 2468m,  și vârful Mircii cu 2470m.
pentru a ajunge pe Vârful Paru de Fier 2316m trebuie sa ieșim de pe poteca principala câțiva metri.
Lacul Buda și vârful Buda 2431m. In dreapta vârfului Buda se vede Spintecătura Budei, o zona nemarcată și periculoasă, ce trebuie să o traversezi în cazul în care vrei să treci de pe Arpasul Mic spre Buda. Porțiunea nu este recomandat a fi parcursa, asta este și motivul pentru care nu există marcaj. In stânga vârfului Buda se vad vârfurile Raiosu2395m, Mușeteica 2448m și Robita 2409m.
Suntem în Șaua Vârtopului la o altitudine de 2287m. Foto spre Arpasul Mic și Buda.
Din Șaua Vârtopului și începem urcarea spre Arpasul Mare ce se vede în stânga imaginii. Poteca  trece pe curba de nivel prin dreapta vârfului Arpasul Mare și ne duce direct pe vârful Mircii. 
Garofițe ce seamăna izbitor de mult cu Garofița Pietrei Craiului.
De sub Arpasul Mare, privind înapoi avem o panorama deosebita cu Vârfurile Buda și Arpasul mic în centrul imaginii.
De la Arpasul Mare până pe vârful Mircii sunt mai puțin de 300m. Înainte traseul de creastă trecea prin stânga vârfului Mircii și traversa o porțiune expusă cu risc de cădere. Acum poteca trece peste vârf evitând zona de risc.
Vârful Mircii 2470m un important punct de belvedere de unde avem panorame superbe. Detalii despre o tura dus-întors de la Lacul Bâlea - Varful Mircii puteți găsi aici.
foto de pe Vârful Mircii spre vârfurile Arpasul Mic și Buda
foto de pe Vârful Mircii spre vârful Podragu 2462m
Coborârea de pe Mircii spre Podu Giurgiului este destul de abruptă dar nu pune probleme deoarece poteca coboară șerpuind.
Refugiul Podu Giurgiului a fost distrus într-o avalanșă din 2012.
Lacul Podul Giurgiului, este situat la o altitudine 2140 metri altitudine, între vârfurile  Mircii 2470 m și Podragu 2462 m. Noi l-am găsit înghețat, chiar dacă ne aflăm în 31 iulie, în plină vară.
vârful Mircii văzut de la Podu Giurgiului. Urmează un urcuș de aproximativ 60m spre Șaua Podragului, și îl vom face în aproximativ 30'.  Poteca urca pe curba de nivel pe sub vârful Podragu.
Șaua Podragului este situata la o altitudine de 2301m. Aici părăsim traseul de creasta marcat cu BR și continuam spre stânga, în coborâre pe traseul marcat cu TR ce vine din Victoria - Cabana Turnuri - Cabana Podragu - Șaua Podragu.
Șaua Podragului: foto spre Căldarea Podragu. In fotografie se poate vedea Lacul și Cabana Podragu. In stânga imaginii vedem Muchia Podragu iar în dreapta Muchia Tărâța.
Șaua Podragului: foto spre Vârful Tărâța 2414m, se vede foarte bine și poteca ce duce spre Vârful Moldoveanu, traseul de creasta marcat cu BR.
Poteca de coborâre din Șaua Podragului spre cabana este foarte bine conturată și un pic accentuată la inceput.
Lacul Podragu este un lac glaciar cu o suprafață de 3ha și se află la o altitudine de 2140 m . Are o lungime de 250m, lățimea de 190m și o adâncime de 16,4m. Lacul s-a format în căldarea unui ghețar, prin acumularea apei provenite din ploi și zăpezi, dar se alimentează și de către un izvor principal sudic.  Evacuarea o are printr-un singur emisar, situat în partea de nord - vest, ce alimentează Lacul Podragu Mic.
Cabana Podragu: scurt istoric
In anul 1885, Societatea Carpatina Transilvăneană (SKV) din Sibiu, a construit la lacul Podragu un adăpost de piatra, care nu a durat mult, ci s-a dărăpănat. - In anii 1937-1939 Turing Clubul României a luat hotărârea de a construi o cabana turistică la Lacul Podragu, scop în care a arendat terenul necesar de la locuitorii comunei Ucea de Sus, a întocmit planurile și a executat cabana la Tălmaciu, urmând ca apoi sa fie transportată în bucăți și montata la locul stabilit. Totodată, asociația a pornit la deschiderea și amenajarea drumului și a potecii care duce pe Valea Podragului până la lac. Datorita unor piedici apărute în calea realizării acestei cabane, TCR-ul a renunțat la proiectul inițial și a transportat cabana in apropierea Vârfului Suru, montând-o pe locul numit Fruntea Moașei. – Actuala cabana Podragu a fost construita prin anii 1948-1949 de către Banca Națională a României pentru salariații sai, fiind data în  folosință în anul 1950. Actualmente ea este folosita ca și cabana turistică. Transportul alimentelor, combustibilului, lemnelor, și al aproape tuturor lucrurilor de care este nevoie la cabana, se face cu ajutorul  măgarilor, sau cărate în rucsac. Cabanier este dna. Corina pe care o puteți contacta la telefonul +40745319766, pe timp de vara o puteți contacta doar prin SMS-uri. Pentru alte detalii legate de cazare la Podragu puteți suna la Dan Opriș, 0740041766, care este în Sibiu, care vorbește cel puțin odată la 2 zile cu Corina.
Lista preturi cabana Podragu la data de 31.07.2021
Cabana Podragu are o capacitate de cazare de 70 locuri în paturi și priciuri și este deschisa în perioada mai – noiembrie, iar în timpul iernii, lângă cabana este lăsată deschisa o anexa, care funcționează ca și refugiu. 
Tarife cazare
 
cam asa arata camera unde patul este 50 lei
Noi am campat la 50 de m de cabana
Seara la cabana a fost epica cu cântece de munte și voie buna. Apoi am avut parte de o interpretare a 3 frați din Israel care ne-au incantat cu o melodie din folclorul lor. 

Track GPS:

Powered by Wikiloc

Acces: DN7C (Sibiu-Brasov)


Acces: DN7C (Sibiu-Brasov)

Distribuie pe:

Ultimele postari

S-ar putea să-ti placă si:
Dacă ți-a plăcut dă un like paginii noastre.

Proiectul jurnaldedrumetii.ro a pornit din dorința de a ajuta pe cei ce doresc sa străbată potecile munților, împărtășind din experiența noastră. Dacă consideri că ți-au fost utile informațiile de pe blog susține și tu proiectul nostru.


Nu uita!
- Nu lăsa gunoaie pe munte, dacă ai adus un pet plin pe munte poți să-l duci și gol înapoi.
- Nu lăsa inscripții pe copaci, stânci sau refugii.
- Nu fă gălăgie pe munte.
- Nu rupe florile indiferent dacă sunt sau nu ocrotite prin lege, pentru a ne bucura toți de ele.
- Nu pleca singur pe traseu.
- Nu consuma alcool pe traseu.
- Nu pleca fără echipament adecvat.
- Nu pleca neinformat asupra stării traseului sau a condițiilor meteo.
- Nu pleca dacă se anunță vreme rea.
- Nu pleca pe un traseu ce-ți depășește puterile, tu trebuie să învingi muntele nu el pe tine.
ToniGrecu

Acest jurnal arata detaliile drumețiilor făcute de mine și nu reprezintă trasee omologate. Uneori, bocancii mă duc și pe poteci nemarcate, motiv pentru care te invit să citești cu atenție descrierea traseului și să nu te aventurezi dacă nu cunoști zona foarte bine. Dacă ți-a plăcut articolul și l-ai găsit util, lasă un comentariu.

Trimiteți un comentariu

Mai nouă Mai veche