Munții Giurgeului: Vârful Prișca 1544m.

Prin secolul al 13-lea în Munții Giurgeului a fost construită o stație de veghe prin care locuitorii din zonă erau avertizați de atacurile tătare ce veneau dinspre Moldova spre Transilvania. Pe vârful muntelui grănicerii au ridicat un stâlp înalt de 15-20 m în vârful căruia era o ladă din lemn plină de smoală ce era aprinsă pentru a avertiza localnicii, numită copacul vacarm. În apropierea copacului era o construcție unde erau staționați 5-10 grăniceri. Prin anul 1241 atacurile s-au înmulțit, satele erau incendiate, locuitorii erau răpiți, asasinați sau luați în robie. În 1283, 1284 și 1285 locuitorii din Gheorgheni au învins hoardele tătare. Din 1453 când tătarii au devenit vasalii turcilor, atacurile au început sa fie un pericol pentru locuitori. Apar de asemenea și trupe de cazaci ce devastau ținutul.

De mult timp mi-am dorit să ajung în acest masiv.  Cu toate că locuim la o distanță de peste 3 ore cu mașina, am ales să facem tura într-o singura zi, chiar dacă este foarte obositor. Practic tura a durat mai mult de 15 ore dacă e să luam în considerare și deplasarea până acolo. Vârful Prișca este cel mai înalt vârf din Munții Giurgeului și automat este înscris pe lista cu vârfurile ce musai trebuie să le ating. Este bine de știut, pe unele hărți a fost preluata toponimia locală a locuitorilor maghiari, vârful îl găsiți cu denumirea de Piricske, pe harta topografica apare cu denumirea de  Vârful Prișca cu altitudinea de 1543,8m.

Munții Giurgeului sunt o grupă muntoasă a Carpaților Moldo-Transilvani ce aparțin de lanțul muntos al Carpaților Orientali. Masivul se împarte în 3 subgrupe:

1. Munții Borsecului ce sunt situați în partea de nord a Munților Giurgeu, delimitată de văile pârâielor Secu și Răchitișul Mare și apoi ale râului Bistricioara spre nord, respectiv Depresiunea Jolotca, Pasul Țengheler și valea pârâului Putna spre sud.
2. Munții Ditrăului în partea centrala, delimitați de Depresiunea Jolotca, Pasul Țengheler și valea pârâului Putna spre nord, respectiv pârâul Putna Întunecoasă și valea Belcina spre sud.
3. Munții Voșlăbenilor situați în partea de sud între Gruiul Sândominicului la sud și valea Belcina la nord. 

Azi vom urca din orașul Gheorgheni pe traseul marcat cu CR ce face legătura cu traseul de creasta marcat cu BR undeva sub vârful Tătaru. Noi nu vom ajunge până acolo, destinația noastră se oprește pe vârful Prișca, de unde vom coborî înapoi spre Gheorgheni pe traseul marcat cu PR ce vine din Lăzarea și continuă pe sub Prișca și coboară în oraș pe Culmea Fagul Cetății apoi pe la Cetatea Both.

Traseu Vârful Prișca, Munții Giurgeului.

Gheorgheni - Muntele Ciobot -  Vf. Ciobot 1090m (Szent Anna csucs) - Vf. Chiuruțul Mare 1314m  (Bukkfa Teto csucs)- Vf. Prișca 1544m (Piricske csucs) - Culmea Gheorghenilor
marcaj: CR

Vf. Prișca 1544m - Izvorul Cetății 1423m - Culmea Fagul Cetății - Cetatea Both - Gheorgheni

marcaj: PR

• Data: 02.04.2023
• Coordonate intrare în traseu: 46°43'50.0"N 25°36'52.6"E
• Durata: 6h8'
• Distanta parcursa: 20.8km
• Diferențe de nivel: 897m
• Dificultate: mediu/dificil (din prisma distantei parcurse, fără porțiuni expuse )
• Starea marcajelor: destul de rare, pe alocuri vechi și greu de urmărit
• Tipul Traseului: Circuit
• Surse de apa: nu sunt
• Obiective: Vârful Prișca - cel mai înalt punct din Munții Giurgeului.
• Track GPS: Vârful Prișca, Munții Giurgeului.

Distribuie pe:

Am ajuns la punctul de intrare în traseu la ora 8:45 . Imediat am și plecat să lăsăm două mașini la punctul de ieșire de pe traseu, distanța dintre ele fiind la cca 2 km. Am fost inspirat să fac asta mai ales că la final a venit ploaia. Traseul ne duce prin Gradina Csiki. Semnul de interzicere se referă strict la accesul auto.

intrare în Grădina Csiki ora 9:00

După cca 300m părăsim aleea asfaltată și cotim stânga prin pădure.

In apropiere găsim în pădure un panou informativ cu animalele ce pot fi văzute în Grădina Csiki.

După 700m părăsim pădurea și cotim stânga pe plaiul ce se deschide în față. De aici continuăm pe un drum de acces, marcajele vor fi mai rare, dar cu atenție se pot urmări. Am avut nevoie de 15 minute pentru a traversa grădina.

Ieșire din pădure(grădină) ora 9:15

Ieșind din pădure putem privi în jur. Norii încărcați și grei se dau în spectacol, dându-ne de înțeles că azi avem șanse mari sa fim plouați. Știam asta, prognoza meteo era cu șanse mari de ploaie după ora 14. Sperăm ca la ora aceea să fim spre finalul traseului.

În spate se vede orașul Gheorgheni învăluit de cețuri, fumul coșurilor dându-i un farmec medieval.

Pe vârful Ciobot (Szent Anna) găsim o capelă veche și steagul secuilor arborat. Capela este așezată strategic pentru a putea fi văzută de la depărtare, iar vârful ne oferă niște priveliști fantastice asupra orașului Gheorgheni, și a împrejurimilor.

Capela Szent Anna ora 9:47

Capela construită prin anii 1600 avea un mic altar pe care era pusă statuia sfintei Anna. În capelă mai erau bănci și o masă pe care erau depuse vesmintele liturgice. În fiecare miercuri de dinaintea paștilor, la ajunul paștilor și în ziua de Sf. Anna credincioșii armeni veneau și se rugau, iar în dimineața de după înviere urcau la capelă pentru sfințirea alimentelor, punând focuri în aer liber. Dea lungul secolelor Asociația Flăcăilor organiza procesiuni, credincioșii fiind invitați la o masă comună.

În capelă se vede statuia sfintei Anna așezată pe micul altar.

Coborând de la capela Sfintei Anna vedem în față Vârful Prișca unde trebuie să ajungem. În zona asta marcajele sunt greu de găsit, dar având vizibilitate am putut să ne orientăm destul de ușor, track-ul GPS făcut de acasă l-am folosit arareori. Imediat cum am coborât un ciurdar ce își păzea vacile ne-a văzut și a legat câinele, apoi se grăbea vădit să ne iasă în cale. Spre surprinderea noastră nu a cerut țigări, asa cum eram obișnuiți pe munte cu ciobanii. El a vrut doar să ne salute și să ne avertizeze că ursul da târcoale, cu toate că se chinuia să vorbească în română. Frumos din partea lui.

Am găsit și un loc fain de popas unde am stat doar cât să facem o poză :).

Pe hartă apare ca fiind o stână, dar marimea clădirii îmi lasă impresia că de fapt ar avea altă destinație. Am parcurs până aici cca 5,7km.

stână'' ora 10:49'

Imediat după ce trecem de stână, găsim o urmă proaspătă de urs, ce adeveresc spusele ciurdarului binevoitor.

Ajungem într-o zona împădurită, dar și cu poieni, prin care vom înainta până în apropierea vârfului.

Vârful Prișca se vede în față dar si drumul pe care trebuie sa îl urmăm.

Suntem la o bifurcație de drumuri unde un stâlp de lemn ne indica direcția spre dreapta.

ora 11:29

După zece minute am ajuns la bifurcația cu marcajul PR ce continuă spre dreapta, traseul pe care vom coborî. Indicatorul este fixat pe un copac și îți da impresia cătraseul continuă spre stânga. Noi de fapt am venit de undeva din spatele acestui indicator și vom continua înainte pe marcaj CR(zona este slab marcată, aici ne-am folosit de track-ul GPS), și după ce trecem de vârful Prișca vom reveni în acest traseu.

ora 11:39

Aici iarna încă mai are de spus câte ceva, zăpada insistă cu încăpățânare să acopere poteca.

După 500 de metri ajungem la o cruce așezată într-un punct de belvedere spre orașul Gheorgheni.

Cruce ora 11:54

Vârful Prișca se afla la 20 metri stânga de cruce, în pădure, unde găsim un pupitru, de unde le zic cateva cuvinte. Bineteles că facem și o poză in stilul nostru caracteristic de oameni serioși.

Vârful Prișca ora 11:54'

Revenim la crucea metalică de unde ne bucurăm de priveliști. Norii grei ce stau călare peste munte nu prevestesc nimic bun, așa că pauza o scurtăm pe cât posibil. Mai avem încă mulți kilometri pâna jos in Gheorgheni și apoi încă trei ore jumate spre casă.

 

La câțiva metri de cruce găsim câteva indicatoare fixate pe un molid. Noi nu vom urmări nici unul din aceste indicatoare, ci vom continua spre dreapta, pe o potecă nemarcată spre marcajul PR cu care ne-am intersectat înainte de ultima urcare. Traseul marcat cu BA ce duce în pasul Rez Nyaka pe la casa de piatra. Traseul marcat cu TR ce duce tot în pasul Rez Nyaka dar prin pasul Tătaru - valea Ditrăului. Acest traseu merge împreună cu marcajul CR până în Pasul Tătaru.

Traseul de cicloturism spre vârful Tătaru.

Marcajul CR pe care am urcat noi din Gheorgheni ce continuă spre Șaua Tătaru apoi spre traseul de creastă marcat cu BR.

ora 12:17

De pe vârf până la bifurcația cu marcajul PR am făcut cca 600 metri ce i-am parcurs în zece minute. Probleme de orientare nu am avut pentru că am urmat urmele lăsate de mașini. 

ora 12:27

După încă 1,7 km ajungem la o altă stână ce încă e pustie. E prea devreme să urce cu animalele aici.

ora 12:53'

Continuăm pe drum încă 2.5 km spre Vârful Fagul Cetății.

pe Vârful Fagul Cetății 1290m am făcut rapid o poză pentru al poziționa pe track.

Vârful Fagul Cetății 1290m ora 13:35'

de pe vârf am mai făcut încă o ora și ajungem la un desiș, unde am fost iar nevoiți să ne folosim de track-ul GPS. Marcajele se pierd la un moment dat prin pădurice, dar dacă ții culmea în coborâre te descurci fără probleme. Prognoza meteo s-a adeverit și a început sa plouă mărunt.

Ieșim într-o poieniță de unde putem vedea Cetatea Both și orașul Gheorgheni.

Regăsim marcajul pe un gard, înseamnă că suntem pe calea cea bună.

În zona asta iar se pierd marcajele dar dacă ții direcția te poți descurca.

Suntem chiar la poalele colinei unde se afla pe vremuri Cetatea Both.

Urcarea pe colină e plina de cruci de parcă am urca printr-un cimitir.

Legenda zice că "eroul numit Both a luptat până la ultima suflare împotriva oștilor trimise de Maria Terezia, însă nu avea nicio șansă împotriva unei armate net superioare numeric. Cetatea a fost incendiată, el a fost învins, însă trăiește în conștiința secuilor ca un mare erou martir." În locul unde era cândva cetatea găsim o capelă

Cetatea Both ora 15:00

De aici până jos în drumul național mai sunt 200m, poteca fiind foarte bine conturată. Imediat după ce am plecat de la Cetate în coborâre spre punctul de ieșire din traseu a început a doua tură de ploaie, noroc ca mașinile erau aproape. Noi am terminat drumeția în 6hsi 8 minute, având timpul de deplasare de 5 ore 36 de minute. Am făcut foarte puține pauze și asta din cauza ploii. Dacă ajungi pe aici și ai vreme bună te sfătuiesc sa profiți de ocazie și să te bucuri la maxim de acest traseu minunat.

Orașul Gheorgheni văzut de la Cetatea Both.

Track GPS: Munții Giurgeului: Vârful Prișca 1544m.

Acces: intre punctul de intrare în traseu și cel de ieșire din traseu

Distribuie pe:

Ultimele postări

S-ar putea să-ți placă și:

Dacă ți-a plăcut dă un like paginii noastre.

Nu uita!
- Nu lăsa gunoaie pe munte, dacă ai adus un pet plin pe munte poți să-l duci și gol înapoi.
- Nu lăsa inscripții pe copaci, stânci sau refugii.
- Nu fă gălăgie pe munte.
- Nu rupe florile indiferent dacă sunt sau nu ocrotite prin lege, pentru a ne bucura toți de ele.
- Nu pleca singur pe traseu.
- Nu consuma alcool pe traseu.
- Nu pleca fără echipament adecvat.
- Nu pleca neinformat asupra stării traseului sau a condițiilor meteo.
- Nu pleca dacă se anunță vreme rea.
- Nu pleca pe un traseu ce-ți depășește puterile, tu trebuie să învingi muntele nu el pe tine.